Asociația Națională pentru Băuturi Răcoritoare, care reunește cei mai mari producători de băuturi răcoritoare din România, reiterează avertismentul că introducerea unei noi taxe pentru băuturile răcoritoare va avea un impact profund negativ atât asupra consumatorilor, prin scumpiri semnificative ale produselor, cât și asupra întregului lanț valoric al industriei.
Ca parte a Strategiei globale pentru sănătatea orală, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) explorează intervenții rentabile pentru sănătatea orală, inclusiv impozitarea băuturilor îndulcite cu zahăr (sugar-sweetened beverages SSB). Cele mai bune date disponibile sugerează că o taxă SSB volumetrică de 20% ar avea un impact modest asupra prevalenței și severității cariei dentare atât în țările cu un impact mare, cât / HIC, cât și în țările cu impact mediu și mic / LMIC.
Programul guvernamental de reformulare a zahărului a fost etichetat drept „eșec abject” (“abject failure”) după ce atât operatorii de servicii alimentare, cât și comercianții cu amănuntul nu au atins ținta de reducere de 20%.
Sectorul „din afara domiciliului” a înregistrat o reducere de doar 0,2% a mediei simple a zahărului total la 100 g în produsele vândute între anul de referință 2017 și 2020, cu produse precum milkshake-urile care arată o creștere substanțială a zahărului în perioada respectivă.
Cercetările efectuate de Universitatea Cambridge au constatat că volumul băuturilor răcoritoare achiziționate a rămas același, dar cantitatea de zahăr cumpărată în aceste băuturi a fost cu 30g mai mică, în fiecare săptămână.
Experimentul cu taxele pe suc nu a justificat afirmațiile potrivit cărora un astfel de impozit ar putea avea un beneficiu pozitiv asupra sănătății publice. Mai mult, defectele inerente de proiectare ale unei taxe atât de restrânse o fac improprie pentru generarea de venituri. Parlamentarii ar face mai bine să evite dependența de taxarea sucurilor pentru a finanța guvernul și, în schimb, să crească veniturile prin impozite pe scară largă, la rate scăzute.