În ianuarie, Curtea de Justiție a UE a oprit derogările de urgență pentru semințele tratate cu insecticide neonice. Se preconizează că rezervele de zahăr vor atinge în septembrie niveluri alarmant de scăzute, ceea ce va provoca „situații critice de deficit care vor duce la consecințe economice dramatice, cum ar fi închiderea fabricilor și pierderea locurilor de muncă”, potrivit Cius, asociația care reprezintă utilizatorii europeni de zahăr.
După o decizie recentă a instanței UE de a bloca utilizarea de urgență a pesticidelor neonicotinoide toxice pentru albine, Comisia Europeană nu are încă clar ce înseamnă exact această hotărâre în practică.
Prin hotărâre, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a afirmat că statele membre nu vor mai avea voie să acorde derogări care să permită temporar utilizarea semințelor tratate cu produse de protecție a plantelor „interzise expres” de legislația UE.
Dacă fermierii nu pot cultiva sfeclă folosind neonicotonoide, producția de zahăr va fi neviabilă.
Se vor închide fabricile și se vor pierde locuri de muncă industriale în unele dintre cele mai vulnerabile zone rurale ale UE. Iar europenii vor fi dependenți de importurile de zahăr de peste mări, mai puțin durabile și cu mai multe emisii .
De 3 ani de zile avem culturi experimentale la Secuieni, Institutul Cartofului și Sfeclei de Zahar, din Brașov, dar și la stațiunea de la Turda, cu sămânță tratată și cu sămânță netratată, cu neonicotinoide. Diminuarea densității de plante la hectar cauzate de atacul de insecte dăunătoare a fost de aproximativ 36%, ceea ce ar însemna că 36-40% probabil, din cultura de sfeclă de zahăr ar fi pierdută.
Consecințele vor fi lipsa de interes a fermierilor de a mai cultiva sfeclă de zahăr, iar dacă se va continua în acest trend, se va abandona cultura aceasta și vom fi la mâna importurilor, în totalitate.
Raportul tehnic actual rezumă rezultatul evaluării a patru combinații de cultură/dăunător luate în considerare în România în 2020. Evaluarea a demonstrat că pentru orice combinație de cultură/dăunător nu este încă autorizată în prezent în România nicio substanță activă alternativă echivalentă suficient tiametoxamului, pentru a oferi un mod alternativ de acțiune (MoA).
Niciuna dintre alternativele la neonicotinoide pentru protejarea culturilor de sfeclă de zahăr nu funcționează suficient de bine pe cont propriu, a declarat miercuri agenția franceză de sănătate ANSES, deoarece țara caută modalități de a cultiva sfeclă fără substanța chimică, văzută ca dăunătoare albinelor.
Albinele joaca un rol critic in polenizarea multor plante pe care le consuma oamenii si, prin urmare, sunt cheia securitatii alimentare, dar populatiile continua sa scada rapid in intreaga lume. La asta contribuie o serie de factori, inclusiv pierderea habitatului si seceta, dar o mica particula ingerabila dezvoltata la Universitatea Cornell urmareste detoxifierea insecticidelor mortale inainte de a putea face rau acestor creaturi importante.
Niciuna dintre alternativele la neonicotinoidepentru protejarea culturilor de sfeclă de zahăr nu funcționează suficient de bine pe cont propriu, a declarat miercuri agenția franceză de sănătate ANSES, deoarece țara caută modalități de a face fără substanța chimică văzută ca dăunătoare albinelor.
Președintele ASAS, Valeriu Tabără, a susținut constant că nu există remanență a neonicotinoidelor în florile de rapiță și floarea-soarelui, principalele plante melifere din agricultura românească. Tabără a invocat public în acest sens existența unor rezultate primite de la laboratoare din Germania, Franța și Bulgaria. Recent, președintele ASAS a afirmat că a trimis rezultatele studiilor academice românești reprezentanților României la Bruxelles, dar aceștia nu le-ar fi înaintat responsabililor europeni
În ceea ce privește substanțele active din neonicotinoide, în ceea ce privește contactul albinei cu floarea, nu există în 2020 nici urmă”, a explicat Valeriu Tabără.