TANYMECUS, KILLERUL SFECLEI DE ZAHAR
Fermierii noştri, și așa împovărați de problemele cotidiene, au o grijă în plus: e secetă cumplită. Iar în aceste condiţii, rățișoara porumbului devine şi mai activă.
În multe zone din sud-estul ţării n-a mai plouat de opt luni de zile. E secetă cum n-a mai fost demult. Fermierii au încercat să se adapteze situaţiei, semănând floarea-soarelui foarte devreme, unii chiar de la sfârșit de februarie. S-au bazat pe temperaturile ridicate din ianuarie și mai ales februarie. Dar au fost şi convinşi că iarna nu mai revine. Numai că iarna a revenit în forță, între 23 și 25 martie, în special în centrul și sud-vestul țării, unde s-au înregistrat minime sub 0oC și strat însemnat de zăpadă.
Înainte de acest episod de iarnă, în dimineața zilelor de 16 și 17 martie, s-au înregistrat temperaturi foarte scăzute, inclusiv în sudul și sud-estul țării, critice pentru floarea-soarelui semănată extratimpuriu, care a apucat să răsară. Semănatul florii-soarelui și al porumbului foarte devreme nu este o rețetă universală a succesului, ci mai degrabă o mare loterie.
Cine a tras lozul câștigător și nu a avut parte de temperaturi așa scăzute, poate realiza sporuri de producție, dar acest lucru nu se întâmplă în toate zonele unde s-a realizat semănatul timpuriu sau extratimpuriu. De asemenea, semănatul timpuriu nu previne întotdeauna atacul dăunătorilor, mai ales în contextul actualelor abateri climatice. Într-o experiență realizată la INCDA Fundulea acum câțiva ani, am constatat că nu există diferențe semnificative între atacul adulților de Tanymecus la porumbul semănat timpuriu și cel semănat în epoca normală.
A urmat o răcire accentuată a vremii, mai ales între 31 martie și 2 aprilie, cu episoade de iarnă în jumătatea nordică a țării. Insectele au apărut la suprafața solului încă din ultima decadă a lunii februarie, fiind în căutarea hranei.
Atunci când ziua sunt peste 20oC, insectele sunt foarte active, în căutare de hrană. Dacă sunt ploi, nebulozitate accentuată, temperaturi reduse, ele se ascund sub bulgării de pământ sau în crăpăturile solului, până la 15 cm adâncime. Dacă vremea se încălzește brusc, așa cum am fost obișnuiți în ultimele primăveri, insectele își reiau activitatea la fel de brusc, atacând plantele de porumb sau de floarea-soarelui abia răsărite sau aflate în primele faze de vegetație (până în patru frunze). Deci, în cazul variațiilor mari de temperatură, rățișoara porumbului are un mare avantaj în fața plantelor de cultură.
Anul acesta nu s-a mai acordat derogare decât pentru tratamentul semințelor de porumb. La floarea-soarelui nu există nici un produs omologat pentru tratamentul semințelor în vederea combaterii acestui dăunător. Marea problemă, mai ales în această primăvară, este faptul că dacă vom avea un atac ridicat de Tanymecus la floarea-soarelui, iar insectele vor compromite cultura, fermierii s-ar putea să nu aibă ce să semene din nou, ca urmare a dificultăţilor la aprovizionarea cu inputuri, pe fondul pandemiei de CoVid-19.
Singurele mijloace pe care le au la dispoziție cultivatorii de floarea-soarelui pentru a-și proteja tinerele plăntuțe de atacul rățișoarei porumbului ar fi tratamentele în vegetație, dar și în acest caz este o foarte mare loterie, acestea nefiind foarte eficace în cazul unui atac ridicat.
Referitor la porumb, folosiți la semănat numai sămânță tratată cu substanțele active pentru care s-a acordat derogare.
Respectați toate recomandările autorităților pentru prevenirea răspândirii noului coronavirus, pentru a nu avea, Doamne Ferește!, vreun angajat de la fermă infectat, fapt care ar putea duce la autoizolarea tuturor contactelor acestuia și, mai grav, imposibilitatea continuării activității agricole din ferma afectată, inclusiv combaterea dăunătorilor.