Petronela Cotea Mihai  11 mai 2020 -

Articol aparut in revista FERMA,   https://www.revista-ferma.ro/articole/agronomie/sfecla-semanata-in-timp-record

Pentru prima dată în ultimii 50 de ani, cultura de sfeclă de zahăr a fost semănată pe întreaga suprafaţă contractată, lucrarea fiind gata în timp record.

Potrivit Operativei din data de 9 aprilie 2020, transmisă de către preşedintele Federaţiei Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România, Ioan Gherman, din cele aproximativ 23.500 ha contractate, pe circa 21.894 ha semănatul se finalizase, iar pe 130 ha, din arealul Braşov - Covasna, sfecla era deja răsărită.

De ce s-au grăbit fermierii cu semănatul?

Motivele pentru care fermierii au înfiinţat cultura atât de timpuriu au fost legate de faptul că evoluţia vremii a determinat creareacondiţiilor optime pentru semănat, dar şi de îngrijorarea legată de seceta previzionată pentru primăvara 2020.

Cu cele aproximativ 13.500 ha contractate, zona Moldovei reprezintă cel mai mare bazin de producere a sfeclei de zahăr din România. În judeţul Neamţ, cultura ocupă aproximativ 3800 ha. „Noi am înființat cultura pe 150 ha și, deși există un anumit risc din cauza gradienților de temperatură noapte-zi, am început semănatul pe 25 martie. Am mizat și pe faptul că sfecla de zahăr suportă temperaturi de până la -5^oC. Ulterior, cantitățile (mici) de precipitații au ajutat sfecla să răsară şi să pornească în vegetaţie”, menţiona fermierul Vasile Pop-Silaghi, proprietarul Business Agro Consulting - jud. Neamț.

Au riscat și au... câștigat

Cel mai mare furnizor de materie primă pentru fabrica Agrana Roman şi primul producător de sfeclă care a semănat în primăvara 2020 este SC Almos Agrorom Secuieni, judeţul Neamţ, unitate condusă de Alexu Molodoi. Din cele aproximativ 4000 ha aflate în exploatare, sfecla de zahăr ocupă aproximativ 25%. „Am mai semănat și pe 9 martie. Dar eram o excepție. Condițiile meteo și de sol ne-au forțat să riscăm puțin și să intrăm la lucru în câmp. Am început semănatul pe 14 martie 2020, iar după două zile a şi venit un episod de iarnă. La mijlocul lui aprilie, sfecla era răsărită și era efectuat chiar primul tratament cu erbicidul postemergent Betanal. Am semănat și în sistemul CONVISO® SMART KWS, un sistem avansat de combatere a buruienilor lasfecla de zahăr, tocmai pentru a ne pregăti pentru noile reguli și permisiuni europene de control al sănătății plantelor.Acum, urmărim etapele ulterioare de intervenţie”, sublinia Alexu Molodoi.

În 2018 sfecla a atins producţii de până la 77 de tone/ha.

Ioan Gherman, președinte FCSZR: „La data de 9 aprilie 2020, aveam semănată 93% din suprafaţa totală contractată. Niciodată, în ultimii 50 de ani, nu s-a realizat semănatul întregii suprafețe contractate până la această dată”.

 

PERFORMANŢĂ FĂRĂ FRONTIERE - RECORD LA SFECLA DE ZAHĂR: 77 TONE LA HECTAR

Marian MUŞAT  Publicat: 24 februarie 2018

Un articol publicat în revista Ferma nr. 21/204 (ediţia 1-14 decembrie)  https://www.revista-ferma.ro/articole/agronomie/performanta-fara-frontiere-record-la-sfecla-de-zahar-77-tone-la-hectar

Anul acesta, cultura de sfeclă de zahăr i-a adus cele mai mari satisfacţii fermierului nemţean Vasile Pop-Silaghi. De pe suprafaţa cultivată, ce a însumat 71 de hectare, specialistul a recoltat o producţie medie record de 77 tone la hectar, în condiţii de neirigare.

 Acest nivel înalt productiv obţinut în ferma sa de la Girov este comparabil cu producţiile obţinute în marile ferme occidentale. „Anul trecut am făcut experienţe la sfeclă, am avut variante şi cu 81 de tone, dar nu producţie totală, ci numai în câmpul experimental”, ne-a declarat fermierul.

Vasile Pop-Silaghi a continuat precizând că o atenţie deosebită a acordat-o corectării pH-ului solului prin administrarea de carbonat de calciu. A realizat o fertilizare de bază din toamnă cu fosfor şi potasiu, iar înainte de semănat a făcut o nutriţie suplimentară. În perioada de vegetaţie s-a îngrijit să asigure culturii un optim de dezvoltare prin aplicarea unor tehnologii performante de protecţie fitosanitară. Pentru că fără soluţii adecvate de protecţie a culturii nu pot fi obţinute cantităţi mari la hectar şi, bineînţeles, nici o rată ridicată de profit pe unitatea de suprafaţă. Investiţia în tehnologia de cultivare a sfeclei l-a costat ceva mai puţin de 2.000 de euro la hectar.

Record după record
Lui Vasile Pop-Silaghi îi place ceea ce face şi, mai mult decât atât, îi place competiţia, să se bată cu performanţa, mai ales că a fost atlet laureat la numeroase concursuri naţionale şi nu numai. În „amfiteatrul performanţei” din ferma Vălenii Doamnei de la Girov, unde fermierul amenajează an de an loturi demonstrative cu o adevărată colecţie de soiuri, cu diverse variante de tehnologie la mai multe culturi, au fost obţinute şi alte recorduri productive. Bunăoară, în anul 2014, Vasile Pop-Silaghi a realizat cea mai mare producţie din România la cultura de porumb în condiţii de neirigare - 19.200 kg la hectar, de aproape cinci ori mai mult decât media naţională.
Anul acesta la grâu a realizat 8,2 tone/ha, la cartof - 52 de tone/ha; acestea sunt bornele care-i atestă indiscutabil parcursul profesional excepţional.

RENUNŢĂ LA CARTOF!?
Am remarcat o umbră de tristeţe pe chipul lui Vasile Pop-Silaghi. De ceva vreme i-a încolţit în minte un gând, şi anume ca de la anul să renunţe la cartof, cultura care l-a consacrat şi pentru care a făcut un doctorat cu tema: “Cercetări privind producerea cartofului pentru sămânţă”, susţinut în anul 1999 la Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, sub îndrumarea regretatului academician Matei Berindei. Când Vasile Pop-Silaghi a vrut să renunţe la doctorat, distinsul profesor, supranumit “părintele cartofului în România”, i-a trimis o scrisoare ale cărei slove fermierul din Girov le ţine şi astăzi în ventricolul drept al inimii: „Odată, în viaţă, poate o să vrei să intri într-un local unde se cere ţinută obligatorie şi o să constaţi că nu ai cravată. O să-ţi pară rău. Poate n-o să fie nevoie, dar vor fi momente când o să vrei să intri şi nu ai cravată… Doctoratul e ca o cravată”, şi-a amintit Vasile Pop-Silaghi.
Acum, cultura cartofului a ajuns să nu mai fie profitabilă, este aducătoare de stres, necesită multă forţă de muncă şi pune din ce în ce mai multe probleme pe partea de comercializare. Sunt câteva dintre motivele pentru care Vasile Pop-Silaghi ar putea renunţa la a cultiva cartoful.