Peste 3 milioane de euro au rămas… pe câmp!

Articol scris de Petronela Cotea Mihai , 21 iunie 2025,

 

Ioan Puiu, președinte al Asociației Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr (A.C.S.Z.) Roman, jud. Neamț / foto background @iStock/mbaysan

După ce cultivatorii de sfeclă de zahăr din zona Moldovei au pierdut anul trecut cel puțin 3.000.000 de euro din cauza putregaiului de cărbune, în 2025 provocările sunt și mai mari, chiar fără precedent.

În zona Moldovei, de-a lungul ultimelor două-trei decenii, au existat cele mai mari suprafețe din țară cultivate cu sfeclă de zahăr, fermierii având un parteneriat de peste 25 de ani cu Agrana România care deține fabrica de zahăr din Roman, jud. Neamț. sfecla de zahar agrana romania Ioan Puiu, președinte al Asociației Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr (A.C.S.Z.) Roman, jud. Neamț.

FABRICA NU MAI GARANTEAZĂ UN PREȚ MINIM PENTRU SFECLA DE ZAHĂR

 În 2025 este pentru prima dată când Agrana România nu mai poate garanta un preț minim la sfecla de zahăr, indiferent de nivelul acestuia. ”Avem un contract asemănător cu cel din 2024, cu deosebirea principală că este primul an când nu mai există acel preț minim garantat pentru sfecla de zahăr. Aceasta înseamnă că, dacă în piață scade prețul la zahăr, scade și prețul la sfeclă. Este un aspect negativ, deoarece nu putem controla prețul mediu al zahărului și nu avem nicio vină că pe plan mondial zahărul este ieftin”, anunța Ioan Puiu, președinte al Asociației Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr (A.C.S.Z.) Roman, jud. Neamț.

CULTIVATORII ȘI-AU PUS SPERANȚA ÎN SPRIJINUL CUPLAT

În aceste condiții, fermierii speră că sumele investite în tehnologie și în tehnica de profil vor fi recuperate îndeosebi cu contribuția sprijinului cuplat, acordat în continuare de Guvernul României și care ajunge la aproximativ 900 de euro/hectar. ”Doar astfel mai putem îndulci cumva gustul producției din acest an. Sunt colegi care au ales să cultive suprafețe mai mici și încearcă în acest fel să minimizeze riscul pentru anul în curs, iar fermierii care sunt în zonele foarte favorabile au cultivat suprafețe ceva mai mari. Atunci când anul este normal din punct de vedere climatic, cu suficientă apă și cu temperaturi moderate, sfecla de zahăr oferă satisfacții, iar marja pe care fermierii o pot obține la hectar este superioară altor culturi de primăvară”, puncta Ioan Puiu.

INVESTIȚIILE MARI OBLIGĂ FERMIERII SĂ NU RENUNȚE

În plus, să nu uităm că în zona de nord-est au fost derulate investiții foarte mari atât pentru achiziționarea de tractoare, semănători sau mașini de aplicare tratamente chimice, cât și pentru dotarea cu combine speciale de recoltare a sfeclei de zahăr, iar aceste combine nu pot fi folosite la alte culturi. ”Deci, există un interes direct din partea fermierilor să mențină această plantă în structura de culturi, dar nu depinde totul de voința lor”, preciza fermierul.

 DOAR 10.500 HECTARE CONTRACTATE ÎN 2025

Acesta a mai menționat că suprafața contractată pentru anul 2025 este de aproximativ 10.500 hectare, ceea ce înseamnă o reducere cu peste 3 mii de ha față de anul anterior. Potrivit reprezentanților A.C.S.Z. Roman, principalul motiv al reducerii suprafeței contractate în anul 2025 nu este doar imposibilitatea de a se mai garanta un preț minim pentru sfecla predată fabricii, ci mai ales de efectele dramatice din anul 2024 ale atacului de Macrophomina phaseolina (putregaiul de cărbune).

SUPRAFEȚE IMENSE AFECTATE

”Acest patogen rezistă în sol, sub formă de microscleroți, timp de 7-8 până la 10 ani, având peste 500 de plante gazdă. Boala a fost semnalată în România de mai multe ori în vestul țării – un putregai cărbunos al rădăcinilor și tulpinilor de floarea soarelui. Atacul la sfecla de zahăr din zona de nord-est a fost favorizat de temperaturile excesiv de ridicate din timpul lunilor iulie și august 2024. În Europa, nu a mai fost întâlnită boala pe suprafețe atât de întinse. La noi, pe circa 8.000 ha a fost semnalat acest agent patogen. A fost pentru prima dată când în zona Roman peste 1.500 ha cu sfeclă au rămas nerecoltate. Sfecla de zahăr cu putregai într-un procent mai mic, care a fost preluată, a fost procesată, dar cu pierderi foarte mari și pentru fabrică”, arăta specialistul.

PRODUCEM ANUAL 100.000 TONE DE ZAHĂR

Ioan Puiu semnala că există pericolul de scădere a prețului zahărului în anii următori, mai ales în contextul manifestării a trei factori importanți, respectiv acordul cu statele Mercosur, importurile de zahăr din Ucraina și putregaiul rădăcinilor de sfeclă. Noi, în Europa, producem în anumite condiții, adică foarte scump și cu numeroase cerințe de mediu, utilizând produse avizate. Va fi foarte dificil să rezistăm pe piața internațională dacă zahărul se va ieftini – IOAN PUIU, Președinte A.C.S.Z. Roman din anul 2014

În acest context, în România, potrivit datelor făcute publice, în 2025, suprafața totală cultivată cu sfeclă de zahăr este de circa 15 mii ha (scădere cu peste 25-30% față de 2024), ceea ce este foarte puțin pentru o țară care are întinse teritorii potrivite pentru această cultură. ”Consumul de zahăr ni-l asigurăm și cu multe importuri. România produce anual circa 95.000-100.000 de tone de zahăr, ceea ce înseamnă maximum 20% din consum”, mai arăta Ioan Puiu. Acesta a mai precizat că în iunie 2025, fermierii arondați fabricii din Roman vor primi ultima tranșă de plată corespunzătoare contractului pentru anul 2024.

O BOALĂ DEVASTATOARE

Cu toate încercările fermierilor pentru a trata boala produsă de Macrophomina phaseolina și pentru a preveni pierderile majore cu ajutorul fungicidelor, problemele nu au putut fi ținute sub control. A fost pentru prima dată când s-a arătat că o boală poate distruge integral cultura de sfeclă de zahăr. ”Chiar dacă doar 10-20% din sfeclă este atacată și distrusă de patogen, fabrica nu poate procesa sfecla, deoarece în procesul tehnologic nu poate separa sfecla putredă de cea sănătoasă, ceea ce este foarte, foarte grav pentru ambii parteneri. Dacă anul trecut în această zonă aveam peste 14.000 ha, în acest an vorbim despre o suprafață contractată de circa 10.500 ha, deoarece foarte mulți dintre colegii noștri au înregistrat pierderi importante, de peste 2.000 de euro/ha. Dacă ne referim la toată suprafața nerecoltată, înseamnă peste 3.000.000 de euro care au rămas pe câmp. Însă și ceilalți colegi care au recoltat și au livrat sfeclă au avut o calitate proastă a recoltei, ceea ce a condus la venituri mai mici și au înregistrat pierderi”, explica Ioan Puiu.

SOLUȚII POSIBILE

 Companiile furnizoare de semințe să aducă în piață hibrizi noi, cu toleranță la acest patogen. Cercetarea agricolă să inițieze proiecte referitoare la protecția biologică a culturii. Rotația sau amplasarea culturii în terenuri care n-au avut astfel de probleme.

”Am observat că în zonele în care există irigații sau temperaturile nu sunt așa de mari (colinare sau submontane), acest patogen practic nu a existat. Pierderile cele mai mari le-am avut în jud. Botoșani, unde circa 1000 ha cu sfeclă au rămas nerecoltate, iar în jud. Iași, circa 500 ha”, detalia Ioan Puiu.

………………………………………………

Articolul la adresa: https://revista-ferma.ro/sfecla-de-zahar-in-picaj-peste-3-milioane-de-euro-au-ramas-pe-camp/