Vasile Pop-Silaghi 16 iulie 2020;

https ://www.revista-ferm a.ro/jurnal-de-ferma/sfecla-de-zahar-in-2020-pe-ce-suprafata-ne-bazam

Creşterea preţului zahărului în primele 3-4 luni ale acestui an a încurajat atât procesatorii, cât şi cultivatorii de sfeclă. Acum, acest optimism s-ar putea să fie spulberat.

La început de iunie a.c., România înregistra o suprafaţă de sfeclă de zahăr rămasă în cultură de 23.662 ha, cu 855 ha mai mult decât cea declarată la recoltare în toamna anului 2019.

O creştere nesemnificativă, având în vedere că şi anul trecut suprafaţa semănată a fost de peste 23. 000 ha, dar cea recoltabilă a scăzut.

Repartizarea pe fabrici

Suntem de câţiva ani pe acelaşi "platou", pierderea Fabricii Oradea prin lichidare fiind compensată aproape integral de suplimentarea contractelor la Agrana şi Tereos, companii care, iată, în acest an au trebuit să compenseze şi scăderea drastică a suprafeţelor de la Bod (peste 700 ha în 2020, faţă de circa 2800 ha în 2019).

Astfel, Agrana Roman contează pe o suprafaţă de 14.264 ha (60,4% din suprafaţa totală), cu lideri judeţeni şi naţionali: Iaşi - 5028 ha, Neamţ - 3832 ha), Tereos Luduş cu 8632 ha (jud. Mureş, pe primul loc aici şi locul 3 pe ţară cu 3261 ha). De observat că media suprafeţelor pe fermă creşte de la un an la altul, dar diferă semnificativ de la o fabrică la alta: Agrana - 207 ferme cu o medie de aproape 70 ha, Tereos Luduş - 288 ferme cu 30 ha şi Bod - 93 ferme cu o medie de numai 7,6 ha.

Producţii mai mici la principalii producători din UE

În ţările Uniunii Europene, vremea secetoasă din primăvară şi atacul timpuriu de afide în culturile de sfeclă, dar şi reducerea suprafeţelor cultivate din cauza descurajării fermierilor prin preţurile reduse oferite de procesatori se estimează o producţie de zahăr din sfeclă mai mică decât anul anterior cu 1,7%. Procent relativ neglijabil, dar important dacă ne referim la producţia totală a UE (inclusiv Marea Britanie) de 17,3 mil. tone. Scăderi semnificative ale producţiei faţă de media UE sunt estimate chiar în primele cele mai puternice ţări producătoare, Franţa şi Germania cu 4,9% respectiv 4,1%.

Teoretic, producţia de zahăr va fi mai mică decât consumul mediu anual, dar influenţa pandemiei Covid-19 asupra acestei balanţe poate să fie destul de brutală. Astfel, optimismul înregistrat în primele 3-4 luni ale acestui an, când creşterea constantă a preţului zahărului a încurajat atât procesatorii, cât şi fermierii de sfeclă, s-ar putea să fie spulberat de noul coronavirus. După scăderea istorică a preţului din ianuarie 2019 - 300 euro/tonă - preţul a urcat la finele lunii aprilie a. c. la 379 euro/t media UE şi chiar 451 euro/t în zona a treia de piaţă, din care face parte şi România.

SOS ZAHĂRUL ROMÂNESC!

Cred că Fabrica de zahăr Bod ar trebui să intre urgent în atenţia Guvernului României pentru rechiziţionare; ar fi un pas necesar, strategic, de infimă rezervă pentru aşa-zisa securitate alimentară!

La doi ani de la sistarea producţiei de zahăr la Fabrica din Oradea, investitorii germani au trecut la demolarea unităţii, după ce s-au mutat în Polonia şi Ucraina. Click AICI şi vezi ce a însemnat pierderea Fabricii Oradea pentru cultivatorii din zonă şi pentru piaţa naţională a zahărului!

TABEL: SUPRAFEȚELE DE SFECLĂ RĂMASE ÎN CULTURĂ ÎN 2020

Fabrici	Suprafaţă (ha)	Nr. ferme
Total	23 612. 8	588
Tereos Luduş SA	8 632. 42	288
Agrana Roman SA	14 264. 12	207
Antrepriza Zahăr Bod	706	93

* * *