Un studiu leagă un consum mai ridicat de zahăr de un risc mai scăzut de astm bronșic ,  în copilărie, în timp ce grăsimile, magneziul și vitamina D îl cresc.

Pooja Toshniwal Paharia , May 27 2024 , 

Reviewed by Susha Cheriyedath, M.Sc.

Într-un studiu[1] recent publicat în jurnalul Frontiers in Nutrition, cercetătorii au folosit randomizarea mendeliană (MR) pentru a investiga dacă consumul regulat de nutrienți și nivelurile serice de minerale, vitamine și antioxidanți sunt asociate cauzal cu riscul de astm la copil.

Studiu: Aportul alimentar, antioxidanți, minerale și vitamine în relație cu astmul copilăriei: un studiu de randomizare mendelian. Credit imagine: Ilike / Shutterstock

Astmul, o boală respiratorie cronică frecventă, în special în rândul copiilor, se caracterizează prin inflamarea căilor respiratorii, respirație șuierătoare și reactivitate bronșică.

Este o problemă globală în creștere, factorii de risc primari fiind poluanții atmosferici și expunerea la particulele date de țigară.

Cu toate acestea, dieta poate media riscul de dezvoltare a astmului în copilărie. Dietele diversificate pot reduce riscul de astm bronșic în copilărie prin restabilirea microbiomului intestinal. Înțelegerea asocierii cauzale dintre nutriție și alergii este crucială pentru prevenirea și gestionarea astmului la copil.

Există dovezi limitate cu privire la asocierile dintre consumul regulat de vitamine, minerale și nutrienți și nivelurile serologice de antioxidanți.

Despre studiu.

În prezenta analiză a MR, cercetătorii au determinat asocieri cauzale de aportul de proteine, grăsimi, carbohidrați și zahăr, nivelurile serologice de vitamine, minerale și antioxidanți și astmul copilăriei. Cercetătorii au selectat factori legați de aportul alimentar regulat, inclusiv proteine, carbohidrați, zaharuri și grăsimi și concentrații serologice de antioxidanți (β-caroten, licopen și acid uric), minerale (cupru, calciu, zinc, seleniu, fosfor, magneziu, și fier) ​​și vitamine (vitamine A, B6, B12, C, D, E și acid folic).

Ei au folosit acești parametri ca variabile instrumentale (IV) și au obținut informații genetice referitoare la astmul din copilărie din catalogul și bazele de date FinnGen (GWAS).  

Pentru analiza datelor, echipa a folosit abordarea Inverse Variance Weighting (IVW). Când au fost disponibile cel puțin trei variabile instrumentale valide (IV), cercetătorii au efectuat analize de sensibilitate folosind trei abordări MR pentru a investiga potențialele părtiniri generate de IV ineficiente, inclusiv mediana ponderată (WM), regresiile MR-Egger (MRE) și pleiotropia MR,  suma reziduală și valorile aberante (MR-PRESSO).

Cercetătorii au determinat cotele de nivel și au efectuat teste independente, aplicând corecții Benjamin-Hochberg pentru ratele de descoperire falsă (FDR).

Variabilele instrumentale individuale, cum ar fi vitamina B6 și seleniul, au fost utilizate pentru a determina estimările lor de efect folosind raportul Wald (WR). Echipa a folosit modele cu efecte fixe pentru meta-analiză pentru a facilita o evaluare generală a riscului și o predicție a astmului în copilărie.

Rezultate și discuție.

Analiza a arătat asocieri inverse între aportul de zahăr (cota de șanse, 0,7) și riscul de astm bronșic în copilărie, în timp ce aportul de magneziu (rata de șanse, 1,6), grăsimi (raport de șanse, 1,4) și vitamina D (rația de șanse, 1,1) au fost legate pozitiv de riscuri de astm bronșic crescute.

Meta-analiza a confirmat semnificația statistică a asociațiilor, aliniindu-se cu constatările raportate în câteva baze de date.

Analizele de sensibilitate au dat rezultate similare.

Descoperirile indică faptul că o creștere a consumului de carbohidrați complecși în dieta mediteraneană (MD) poate reduce riscul de astm la copil.

Comparativ cu studiile anterioare, studiul actual demonstrează un paradox în efectul consumului de zahăr asupra nivelurilor de astm bronșic.

Cu toate acestea, alte constatări asociative sunt în concordanță cu studiile anterioare. Cercetătorii studiului actual au descoperit conexiuni semnificative între fosfor și zinc într-o bază de date.

Magneziul în schimb, deși semnificativ statistic în rezultatele meta-analizei din prezentul studiu, nu a dezvăluit o tendință consistentă în trei seturi de date suplimentare.

Deși investigația actuală a găsit o legătură pozitivă între magneziul din sânge și riscul de astm la copii, cercetătorii nu au putut demonstra corelații cauzale precise între cuprul seric, fosfor și riscul de astm.

Cu toate acestea, concluziile studiului observațional sunt în primul rând de acord cu cele ale studiului de față.

Studiile asociază fructoza din sucurile de fructe și băuturile cu anomalii metabolice și simptome asemănătoare astmului la șoarecii neobezi. O dietă bogată în grăsimi și proteine ​​poate crește riscul de astm la copii prin creșterea obezității și activarea căilor inflamatorii. Antioxidanții precum vitaminele E și C, carotenoidele, ubichinona, flavonoidele și seleniul neutralizează radicalii liberi și minimizează daunele oxidative, ceea ce favorizează inflamația căilor respiratorii. Deși legătura precisă dintre antioxidanți și astmul pediatric este neclară, aceștia sunt esențiali pentru prevenire și terapie. Suplimentarea cu vitamina D poate reduce atât incidența astmului la nou-născut cât și a exacerbărilor acute ale astmului la persoanele cu niveluri scăzute.

Pe baza constatărilor studiului, creșterea aportului de zahăr simultan cu scăderea conținutului de grăsimi din dietă poate reduce incidența astmului la copil.

Nivelurile crescute de magneziu și vitamina D au crescut riscul de astm.

Cu toate acestea, aceste constatări derivă din cercetarea de randomizare mendeliană și este nevoie de investigații suplimentare pentru a verifica aceste corelații.

Analiza utilizează diverse seturi de date pentru a stabili legătura dintre consumul alimentar, micronutrienți și astmul copilăriei; cu toate acestea, limitările includ selecția demografică, puterea explicativă IV și lipsa cercetării privind nivelurile de aport. Sunt necesare mai multe studii pentru a îmbunătăți înțelegerea căilor biologice și pentru a îmbunătăți selecția variabilelor instrumentale.

Referințe:

Luo L, Chen G, Zhou Y, Xiang Y, and Peng J (2024) , Dietary intake, antioxidants, minerals and vitamins in relation to childhood asthma: a Mendelian randomization study. Front. Nutr. 11:1401881.

doi: 10.3389/fnut.2024.1401881, https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/fnut.2024.1401881/full   

………………………………………………..

[1] https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/fnut.2024.1401881/full

....................................................................................................................................................................................................

Articolul:.

Study links high sugar intake to lower childhood asthma risk, while fat, magnesium, and vitamin D increase it

By Pooja Toshniwal PahariaMay 27 2024Reviewed by Susha Cheriyedath, M.Sc.

Posted in: Child Health News | Medical Research News | Medical Condition News

la adresa:

https://www.news-medical.net/news/20240527/Study-links-high-sugar-intake-to-lower-childhood-asthma-risk-while-fat-magnesium-and-vitamin-D-increase-it.aspx