Cei care au preluat fabrica Luduș nu au produs un kilogram de zahăr românesc la Bod! Marian Buhociu - 12 februarie 2023

      

Investitorii care au anunțat pe 1 februarie că au cumpărat fabrica de zahăr de la Luduș, județul Mureș, au achiziționat în 2021 și unitatea de procesare a sfeclei de zahăr de la Bod, județul Brașov. De atunci, nu s-a produs niciun singur kilogram de zahăr în fabrica din Brașov. Mai mult, în loc de fabrică de zahăr, fosta unitatea de producție a devenit un fel de centru logistic pentru produsele aduse din China de către Best Achiziții SRL, firmă abonată la contracte cu statul.

„Zahăr Bod – Tradiție de la 1889, Bod zahăr produs din sfeclă” este marca înregistrată la începutul anului trecut, în luna februarie de Best Achiziții SRL din Ilfov, compania care anunța de la sfârșitul anului 2021 că vrea să relanseze producția de zahăr de la fabrica din comuna Bod, județul Brașov.

Ba chiar, pe site-ul[1] fostului producător de zahăr sunt trecute informații din care se poate înțelege că la Bod se produce zahăr din sfeclă de zahăr. „Datorita procesului de retehnologizare, Fabrica de Zahar Bod are cel mai înalt randament de prelucrare cu privire la clasamentul eficientei procesării sfeclei de zahăr”, se precizează pe site-ul deținut de Best Achiziții.

Proprietarii de la Best Achiziții

Best Achiziții SRL a fost înființată de Mihaela Neagu în 2017, cea care de la sfârșitul anului trecut a redevenit acționarul principal, cu 99% din acțiuni. Timp de doi ani, acționarul majoritar a fost fiul său, Alexandru Vlad Mihai Cristescu (născut în 1994). Acesta din urmă mai deține acum doar 1% din acțiunile de la Best Achiziții SRL.

Societatea s-a remarcat în ultimii ani pentru contractele câștigate cu statul, în special în perioada pandemiei. Firma a livrat către sectorul public de la măști până la combinezoane. Cifra de afaceri raportată de Best Achiziții în 2021 a fost de peste 178 de milioane de lei și un profit de peste 22 de milioane de lei.

Apropierea de Bod a început în 2019

Firma Best Achiziții a închiriat din 2019 o hală în cadrul Fabricii de Zahăr Bod unde ambalează zahăr importat.

În anul 2021, ca urmare a datoriilor acumulate, fabrica de zahăr de la Bod a intrat în insolvență, iar activitatea acesteia s-a încheiat. Antrepriză Zahăr Bod era firma care desfășura activitate de producție la fabrica din județul Brașov. În același an, Best Achiziții a început să cumpere creanțe pentru a putea prelua terenurile, clădirile și utilajele fabricii de zahăr.

Pentru recuperarea datoriilor companiei în valoare de peste 70 de milioane de lei, „activele patrimoniului Fabricii de Zahăr Bod SA sunt vândute prin licitație”, anunța casa de insolvență Cențu SPRL, cea care a organizat și licitația.

Compania Best Achiziţii a cumpărat cele 30 de hectare ale Fabricii de Zahăr Bod, plătind 5,170 milioane de lei, plus TVA (6,15 milioane lei, inclusiv TVA), conform datelor publicate în buletinul insolvenței.

În februarie 2022 înregistrează marca Zahăr Bod, iar la sfârșitul anului trecut cadastrează și terenurile și clădirile fostei fabrici din județul Brașov, așa cum a descoperit Agrointeligența – AGROINTEL.RO.

„Compania a finalizat, luna trecută, preluarea integrală a activelor Fabricii de Zahăr Bod, după doi ani de la demararea tranzacției de preluare”, ne-au precizat și reprezentanți companiei.

După intabularea de la Bod, a urma fabrica din Luduș

După ce firma sa, Best Achiziții, a preluat drepturile de proprietate imobiliară asupra clădirilor și terenurilor de la Bod, Mihaela Neagu a mai investit într-o altă fabrică de zahăr.

PE 1 februarie a cumpărat de la compania franceză Tereos și fabrica de zahăr din Luduș, județul Mureș. Un grup de fermieri se afla în ultimele etape ale negocierilor cu Tereos înainte ca Mihaela Neagu să preia fabrica.

Tranzacția s-a ridicat la circa 8,5 milioane euro, cel mai probabil, suma cerută fermierului român Teodor Aflat, după cum susține acesta.

Astfel, Mihaela Neagu a ajuns să controleze direct sau prin firma pe care a înființat-o două din cele patru fabrici de zahăr din România care ar mai putea produce acest aliment. Unitățile de Buzău și Roman sunt deținute de investitorul austriac Agrana.

Până să achiziționeze fabrica de la Luduș, firma înființată de Mihaela Neagu a cumpărat în 2021 și unitatea de la Bod, județul Brașov. Și atunci, și acum, Mihaela Neagu anunță că va readuce la viață un sector vital pentru sectorul alimentar din România. Până în prezent, unitatea de la Bod nu a produs niciun kilogram de zahăr din sfeclă românească.

Cu toate acestea, Best Achiziții a înregistrat brandul Zahăr Bod și vine acest produs ca și cum ar fi un produs românesc din 1889. De fapt, zahărul este importat din Ucraina și apoi reambalat.

  Mihaela Neagu, directorul general al Best Achiziții (foto: Bună Ziua Brașov)

Comparația cu Bod, posibilul viitor al fabricii din Luduș

Planurile de investiții pentru Luduș anunțate de Mihaela Neagu sunt foarte ambițioase.

„Suntem doi cumpărători de bună credință. Eu mai am personal, în afară de asociatul meu, în portofoliul meu și fabrica pe care am luat-o de la Bod anul trecut. Lucrez deja în domeniu, sunt prezentă la raft într-un număr limitat de magazine, deocamdată dar sperăm să putem să intrăm în toată piața”, a mai precizat Mihaela Neagu. Aceasta a cumpărat unitatea din Luduș alături de un cunoscut, Daniel Mihail Matache.

Fermierii din zona Bod și Luduș au temeri că aceste declarații pline de promisiuni sunt fără acoperire. Și vin cu argumentul a ceea ce s-a întâmplat cu fabrica de la Bod după ce a fost preluată de firma Mihaelei Neagu.

Condiția imposibilă pentru redeschiderea fabricii

Sfârșitul anului 2021 și începutul anului 2022 a însemnat promisiuni din partea noilor patroni de la Bod față de fermierii din zonă, promisiuni că le vor cumpăra producția. Au pus și o condiție, să adune o suprafață de 4.000 de hectare care să fie cultivată cu sfeclă de zahăr, așa cum reiese din comunicările reprezentanților Best Achiziții cu fermierii din zonă.

„Pentru ca fabrica să nu înregistreze pierderi, se impune achiziționarea producției de sfecla de zahar rezultata de pe o suprafață de aproximativ 4.000 ha, în cantitate de 160.000 tone.

Cum în județul Brașov nu este o zonă cu terenuri întinse pentru cultura sfeclei de zahăr, nu s-a atins acest obiectiv. Best Achiziții a refuzat în luna martie să mai cumpere producția de sfeclă de zahăr.

„În ciuda eforturilor depuse de noi împreună cu asociațiile cultivatorilor de sfecla de zahar din județele Brașov, Covasna si Mureș, nu am reușit să atragem un număr suficient de fermieri care sa dispună de suprafața necesară. Am reușit totuși să strângem aproximativ 1.500 ha în județul Brașov, 800 ha în județul Mureș și 100 ha în Covasna, ceea ce ne oferă încredere în viitorul apropiat”, precizează reprezentanții Best Achiziții într-o notă trimisă producătorilor de sfeclă de zahăr.

Istoria se repetă și în noiembrie 2022

Promisiunea că se va relua producția a fost repetată și la sfârșitul anului 2022. În luna noiembrie, Best Achiziții chiar a transmis comunicări spre o parte a presei din care reieșea că firma „Best Achiziții SRL deținătoarea brand-ului “Zahăr BOD” și a unei părți reprezentative a Fabricii de Zahăr Bod va relua producția de zahăr din sfeclă de zahăr în anul 2023. În acest sens, începând cu 1 noiembrie 2022, demarează procedura de negociere și achiziție de sfeclă de zahăr de la producătorii şi asociațiile de producători interesate.

Adevărul de la Bod, „este greu să mai fie pornită producția”

Mircea Gherghe, fostul director al Fabricii Bod din perioada de după Revoluție are îndoieli că se mai poate produce zahăr la fabrica din județul Brașov.

„Până acum nu a fost repornită linia de producție. Fabrica de la Bod este una micuță, ca și capacitate, doar 2.000 de tone pe zi. La Luduș se pot face și 7.000 de tone. Nu cred că se va mai produce zahăr la Bod. Sunt mai mulți factori, de la acționariat până la situația economică. Fabricile de zahăr consumă mult gaz, produs care acum este foarte scump. De asta și vând francezii de la Tereos. Zahărul din sfeclă de zahăr este de două ori mai scump ca zahărul produs din trestie de zahăr. Normal că nu mai vrea nimeni zahăr din sfeclă și produs la costuri mari”, ne spune Mircea Gherghe.

„La o prima evaluare pe care am realizat-o cu experții cooptați, pentru repornirea fabricii în acord cu standardele în domeniu se impune o investiție de aproximativ trei milioane de euro. Retehnologizarea fabricii pentru a deveni una dintre cele mai moderne fabrici de zahăr din Europa reprezintă unul dintre obiectivele strategice ale companiei”, a declarat, pentru BizBrașov, Mihaela Neagu, acționarul majoritar al companiei și directorul general al acesteia.

Zahăr din Ucraina, vândut ca Zahăr Bod

În prezent, doar secția de ambalare a fabricii este activă, conform reprezentanților Best Achiziții. 40 de persoane lucrează acolo pentru a ambala zahăr important din Ucraina și vândut ca Zahăr Bod, așa cum a descoperit Agrointeligența – AGROINTEL.RO din comunicările firmei cu Ministerul Fondurilor Europene.

De asemenea, produsul “Zahăr Bod” se găsește în rafturile unor magazine și lanțuri de supermarket-uri din țară, au mai anunțat reprezentanții Best Achiziții.

Tot Agrointeligența – AGROINTEL.RO a dezvăluit că produsele din magazine, deși prezentate ca Zahăr Bod, provin tot din Ucraina. „La Odesa este o fabrica mare cu o linie de rafinat zahărul provenit din trestie. Este adusă trestie de zahăr, apoi este rafinată și vândută”, ne mai explică Mircea Gherghe, fostul director de la Fabrica Bod.

Program european

Interesul Best Achiziții pentru industria zahărului a venit imediat după înființare. Firma a obținut mai multe contracte de livrare a zahărului pentru persoanele defavorizate în cadrul unui program cu o finanțare europeană de aproape jumătate de miliard de euro.

Este vorba de ​​Programului Operațional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate 2014-2020 (POAD). Alocarea financiară pentru acest Program Operațional este de 518.838.876 euro, din care 441.013.044 euro, respectiv 85%, reprezintă contribuția din partea Fondului de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD), diferența de 15% reprezentând cofinanțarea națională.

Peste un milion de români au beneficiat de produse alimentare în cadrul acestui program european pus în aplicare de Ministerul Fondurilor Europene. Este vorba de cunoscutele pachete de produse alimentare la care au dreptul românii cu venituri modeste.

Cantitățile de produse alimentare care s-au distribuit fiecărui beneficiar sunt următoarele:

 

    Făină albă de grâu 5 kg;

    Conserva carne vită – 5 buc – 1,5 kg;

    Mălai 4 kg;

    Conserva carne porc – 3 buc – 0,9 kg;

    Paste făinoase 0,8 kg;

    Conserva pateu de ficat de porc – 5 buc – 1 kg;

    Ulei – 4 litri;

    Compot de fructe – 2 buc – 1,44 kg;

    Zahăr – 2 kg;

    Gem de fructe – 1 buc- 0,36 kg;

    Orez – 4 kg;

    Gem de fructe dietetic – 1 buc. – 0,36 kg.

 

Produsele alimentare sunt ambalate în cutii de carton, inscripționate, având o greutate de aproximativ 25,36 kg.

Best Achiziții a început să livreze zahărul din acest program începând cu 2018. Companiile care au livrat alimente în acest program au fost:

Annabella Fabrica de Conserve Răureni SA (lider de asociere), alături de Rompan Proiect – Service SA, Sam Mills Europa SRL, Trading Cud Global SRL, Simultan SRL, Dobre&Fii SRL, Oltina Impex Prod Com SRL, Maria Trading SRL și Best Achiziții.

Contract

Din informațiile obținute de Agrointeligența – AGROINTEL.RO de la reprezentanți ai Ministerul Fondurilor Europene, reiese că doar orezul și zahărul nu sunt alimente produse în România.

Oficiali ai ministerului nu ne-au precizat până în acest moment dacă zahărul din acest pachet de ajutoare trebuia să fie din zahăr produs în România. Nu am primit nici informația dacă Ministerul Fondurilor Europene a achiziționat de la Best Achiziții zahăr din sfeclă de zahăr sau din trestie de zahăr.

De ce s-a micșorat industria zahărului românesc

Mircea Gherghe susține că deja industria autohtonă a zahărului este în colaps. De vina este și lipsa de implicare a statului, zahărul fiind un aliment important într-o situație de criză.

Fabricile românești de zahăr erau în număr de 33 la Revoluție. Însă, după 1990, unitățile nu au mai făcut față pieței libere. Mai mult, tehnologia din fabricile vestice – aparatură de concentrare, evaporare și cristalizare – reduce semnificativ și consumul de bază, energetic.

„Noi nu am mai făcut pasul acesta. Fabricile moderne nici nu mai construiesc hale, au un turn ca la rafinăriile mari, de sus până jos, bagă zeama concentrată sus și merge în cădere liberă până jos, de unde scot zahărul, adică fără oameni, fără nimic, este conducere automată”, spune Mircea Gherghe.

Zonele favorabile culturii de sfeclă – aproape 1 milion de hectare au fost cultivate în 2020 – nu pot asigura întreg necesarul de consum, estimat la 450.000 – 500.000 de tone, cifră pusă de altfel la îndoială de Gherghe.

……………………………………..

Articolul la dresa  https://agrointel.ro/247663/productie-zahar-romanesc-ludus-bod/  .

.........................................................................................................................

Vezi si

Zahar Bod - Traditie de la 1889 ,

https://zaharbod.ro/despre-zahar-bob/#

...........................................................................................................................

Fabrica de zahăr Bod: soluții de salvare , TVR, Feb 18, 2022

https://www.youtube.com/watch?v=7c2egE8CH1s

[1] https://zaharbod.ro/