FEDERATIA CULTIVATORILOR DE SFECLA DE ZAHAR DIN ROMANIA


From Farm To Fork!

PATRONATUL ZAHARULUI

DIN ROMANIA

April 27, 2020


Categorii:

CAT DE PROFITABILA VA FI SFECLA DE ZAHAR iN 2020?

CÂT DE PROFITABILĂ VA FI SFECLA DE ZAHĂR ÎN 2020?  

Petronela Cotea Mihai   26 aprilie 2020 -

Articol publicat în revista Ferma nr. 5/254 (ediţia 15-31 martie 2020)

 În acest an de producţie agricolă, fabrica de zahăr de la Roman, judeţul Neamţ, care face parte din Grupul Agrana, va creşte suprafaţa de sfeclă de zahăr pe care o va contracta, de la aproximativ 12.500 de hectare în anul 2019, la circa 15.000 ha.

Planul Agrana România de a extinde suprafaţa de sfeclă de zahăr contractată este însoţit de unele avantaje acordate cultivatorilor prin noul contract, asupra căruia s-a negociat în câteva runde.

În zona de nord-est, se obţine mai mult de jumătate din producţia de sfeclă a României. Vorbim despre sfecla de zahăr în sistem convenţional. Situaţia va rămâne la fel şi în acest an, cu menţiunea că, pentru fermieri, există speranţe de profit mai mare la această cultură.     

   

  Unde s-a înregistrat cel mai mare preţ al zahărului din Europa?

”Bazele noului contract dintre Agrana şi cultivatorii de sfeclă de zahăr au fost puse ţinându-se cont inclusiv de experienţa din anul 2019. (...) Contractul cu fabrica prevede plata sfeclei de zahăr în funcţie de calitate şi de preţul zahărului la poarta fabricii. În a doua parte a anului 2019, preţul zahărului a crescut, atât în România, cât şi în celelalte ţări din Uniunea Europeană. Dar, la fabrica de la Roman-Neamţ s-a înregistrat cel mai mare preţ al zahărului din întregul bloc comunitar european, respectiv un preţ mediu de peste 400 euro/tonă. Acesta este un aspect deosebit de bun pentru noi, cultivatorii, deoarece înseamnă că şi preţul sfeclei de zahăr va creşte corespunzător”, sublinia Ioan Puiu, preşedinte al Asociaţiei Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr Roman, judeţul Neamţ, membră a Federaţiei Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România (FCSZR).

Contracte pe doi ani şi alte noutăţi pentru cultivatorii din Moldova

Potrivit contractului din anul 2019, imediat după recoltarea şi livrarea sfeclei de zahăr la fabrica de la Roman, pe baza facturii, fermierii au primit câte 20 euro/tona de sfeclă predată, ceea ce a reprezentat aproximativ 70-80% din preţul final, urmând ca diferenţa de bani să fie primită în anul 2020, în două tranşe, nu mai târziu de luna iunie.

Pentru anul 2020, reprezentanţii cultivatorilor de sfeclă de zahăr şi ai fabricii Agrana Roman au negociat noi clauze contractuale, între noutăţi numărându-se şi posibilitatea de a se încheia contracte de predare/preluare a sfeclei pentru o perioadă de doi ani consecutivi. ”Există ambele variante de contractare, respectiv pentru un an şi pentru doi ani consecutivi de producţie. Considerăm că posibilitatea de a contracta producţia pe doi ani aduce beneficii pentru ambele părţi, respectiv fabrică şi fermier. Fabrica obţine o siguranţă a sursei de materie primă şi o siguranţă a realizării chiar din acest an a planului îndrăzneţ de extindere cu 20% a suprafeţei contractate, iar fermierii îşi pot programa investiţii în ferme pe baza unui venit asigurat prin livrarea sigură a sfeclei de zahăr. Producătorii care vor alege să încheie contracte pe doi ani cu fabrica de la Roman, vor primi un preţ mai mare cu 1 euro/tona de sfeclă predată. Preţul de bază al sfeclei, la o digestie de 17%, este de 24 euro/tonă, dar raportându-ne la calitatea foarte bună a recoltei care se obţine în zona de nord-est, practic, se ajunge la un preţ de bază de aproximativ 27-28 euro/tona de sfeclă de zahăr predată”, preciza Ioan Puiu.

Costurile de transport

O altă noutate din contractul pentru anul 2020 dintre Agrana România şi cultivatorii de sfeclă de zahăr din zona de nord-est a României este aceea că s-a diminuat participarea fermierilor la costul de transport al recoltei. Astfel, cultivatorii de sfeclă de zahăr vor susţine financiar doar 25% din costul transportului, dar nu mai mult de 2,5 euro pe tonă. În trecut, existau fermieri care plăteau şi 6-7 euro/tona de sfeclă de zahăr numai pentru transport, dacă se aflau la 200 km de fabrica de la Roman.

Ce se întâmplă cu producţia bio?

Dacă în ultima vreme, în mod constant, fabrica procesatoare de la Roman-Neamţ susţinea şi contracta inclusiv sfeclă de zahăr cultivată în sistem ecologic, preponderent din judeţele Botoşani şi Iaşi, începând cu anul 2020 se va renunţa la contractele pentru sfecla de zahăr bio.

”Varianta de contractare a sfeclei de zahăr ecologică dispare, deoarece era vorba despre o cantitate foarte redusă. Practic, fabrica funcţiona timp de două-trei zile cu această sfeclă ecologică, după care trecea la prelucrarea sfeclei produse în sistem convenţional. Nu era o situaţie favorabilă nici pentru procesator, dar nici pentru fermieri, aceştia din urmă neînregistrând profitul scontat, deoarece nici nu beneficiau de o subvenţie specială, nu reuşeau să atingă criteriile legate de nivelul recoltei, astfel încât să primească integral subvenţia şi să producă în bune condiţii economice. Astfel, de comun acord, am agreat să se renunţe la contractele pentru sfecla ecologică”, explica preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr Roman.

 Ioan Puiu: „Încă de la finalul anului trecut au venit semne bune, preţul sfeclei începând să urce pe fondul creşterii preţului zahărului şi, astfel, cine a avut sfeclă în structura de culturi, a jucat o carte câştigătoare”.

 CUM VA FI SUBVENŢIONATĂ SFECLA DE ZAHĂR ÎN NOUA PAC?

Cât priveşte subvenţiile pentru fermierii care cultivă sfeclă de zahăr în sistem convenţional, reprezentanţii asociaţiei de profil din zona de nord-est precizează că nivelul plăţilor se va menţine şi în anul 2020, dar şi în anul 2021, fiind un an de tranziţie către noua PAC. ”În calitate de membri ai FCSZR, noi avem acces la toate datele primite din partea Uniunii Europene. Ne aşteptăm la o reducere a subvenţiilor la sfecla de zahăr, dar începând din anul 2022.

 Toate organizaţiile de fermieri din ţară fac eforturi pentru ca nivelul subvenţiilor să fie ridicat, dar este posibilă o reducere cu aproximativ 30-40%. Aceasta va însemna că noi, fermierii, va trebui să obţinem recolte mai mari la hectar, să realizăm o calitate mai bună a producţiei şi, concomitent, să încercăm să reducem costurile aferente tuturor etapelor tehnologice. Va trebui să fim mult mai atenţi la costurile cu sămânţa, inputurile, lucrările mecanice şi, eventual, împreună să achiziţionăm maşini complexe, cum ar fi combinele pentru recoltat şi să le utilizăm mult mai economic”, explica Ioan Puiu. Aceste aspecte, oricum, sunt şi acum în atenţie, deoarece media producţiei din România este sub cea europeană. La această dată, avem un nivel al producţiei situat la aproximativ 70% faţă de media europeană. Problema este că în România condiţiile climatice nu sunt atât de favorabile precum cele din Vestul Europei.
„Cât priveşte costul producţiei, care în România se situează la aproximativ 1500 euro/ha, considerăm că este acceptabil, în comparaţie cu costul din celelalte ţări UE, dar încă mai este loc de optimizare a tehnologiilor de cultură”, observa preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr Roman.

PREMISE LA ÎNCEPUTUL NOULUI SEZON DE PRODUCŢIE

Fermierii din zona de nord-est a ţării, în toamnă, au avut condiţii prielnice pentru efectuarea arăturilor şi pentru fertilizarea cu îngrăşăminte complexe, însă peste iarnă s-a înregistrat un deficit semnificativ de apă în sol, astfel încât au existat întârzieri în ceea ce priveşte efectuarea lucrării de nivelare a terenurilor. Acest aspect este deosebit de important, în condiţiile în care se cunoaşte faptul că la cultura de sfeclă de zahăr este necesar să se intre în primăvară cu un pat germinativ foarte bine aşezat, spre a fi posibile combaterea buruienilor în preemergenţă şi pregătirea optimă a patului germinativ pentru semănat, lucrare care a început în luna martie.
Creşteri ale suprafeţelor ocupate cu sfeclă de zahăr, în anul 2020, vor fi înregistrate în judeţele Neamţ, Iaşi şi Botoşani, areal care reuneşte aproximativ 75% din suprafaţa totală contractată de Agrana România.