FEDERATIA CULTIVATORILOR DE SFECLA DE ZAHAR DIN ROMANIA


From Farm To Fork!

PATRONATUL ZAHARULUI

DIN ROMANIA

January 21, 2020


Categorii:

GEOPOLITICA SUCURIlOR

Abstract:  The Government has proposed that by the Ordinance, a non-harmonized excise duty on soft drinks with a high content of free sugars be instituted, from September 1, 2019. The initiative is not substantiated and there is no reference to any study of opportunity or impact of the introduction of such sugar taxes.  The experiences of the countries that have introduced  this tax show us the negative effects of the taxation of SSB’s or juices: the regression of the tax, the loss of jobs, economic losses, no relation to the state of health, minor changes in the consumption of calories obtained from SSB’s, the dangerous shift of consumption towards other substitute liquids: beer, etc; For Romania, the price of SSB’s becomes prohibitive, and, compared to the neighbors, even unproductive: it reaches the highest prices in the region, which moves purchases, both SSB’s, juice and those occasioned by the purchase of beverage, outside the country. A similar parliamentary initiative was rejected in April this year.

In data de 6 august 2019, pe siteul Ministerului Finantelor Publice, dupa ce stirea aparuse deja  in presa, se dadea publicitatii propunerea de ORDONANȚĂ privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare, impreuna cu Nota de Fundamentare respectiva.

Pentru sucuri, ordonanta prevede impunerea unei accize,” Băuturi răcoritoare cu conținut ridicat de zaharuri libere, acciza 0,8 lei/l;  3.2.  Băuturi răcoritoare cu conținut ridicat de zaharuri libere al căror conținut de zaharuri este peste 8 g zaharuri/100 ml produs: acciza 1 leu/litru.”

Motivarea din Nota de Fundamentare este scurta si pe langa problema: “2. În Uniunea Europeană, 52% din populația adultă este în prezent supraponderală, iar din această proporție 17% suferă de obezitate. Epidemia de obezitate constituie o povară imensă asupra sistemelor de sănătate, obezitatea reprezentând, în prezent, unul din principalii factori responsabili de morbiditate la nivel mondial. De asemenea, se relevă cifre îngrijorătoare şi în cazul obezităţii infantile, cu repercursiuni importante asupra sănătăţii viitorului adult. Planul de Acţiune pentru Prevenţia şi Controlul Bolilor netransmisibile al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii arată faptul că supraponderea şi obezitatea la copii şi tineri înregistrează un trend ascendent. Organizaţia Mondială a Sănătăţii recunoaşte contribuţia alimentelor cu exces de ingrediente dăunatoare în etiopatogenia bolilor cronice netransmisibile, inclusiv a obezităţii şi a bolilor cardiovasculare. În aria largă a măsurilor care au ca scop modificarea consumului de alimente nesănătoase există si posibilitatea suprataxării unor produse care conțin un nivel exagerat din nutrienți considerați dăunatori (zahăr, sare, grăsimi saturate). Această măsură descurajează consumul de alimente nesănatoase și aduce venituri care pot fi investite în educație și sănătate. ..” Atat. Fara referire la situatia din Romania (consumuri, starea sanatatii, obiectivele urmatite etc) si fara referire la niciun Studiu de Oportunitate si de Impact care ar fi trebuit sa fundamenteze necesitatea si urgenta Ordonantei, de pilda, cum au facut britanicii.  Interesant este ca , privind aceeasi initiativa, de taxare a sucurilor,  Romania a respins, in Parlament, la 16 aprilie 2019, inititiva dlui. senator USR Adrian Wiener, de accizare a sucu-rilor,  similara celei propuse de Guvern in august 2019, cu rapoarte de respingere primite de la Comisia pentru buget, finanţe şi bănciComisia pentru sănătate şi familie si aviz negativ de la Comisia pentru Industrii şi Servicii a Camerei Deputatilor, camera decizionala.

Ce se va intampla dupa cresterea preturilor la suc? Comparatie intre Romania si vecinii cu care avem granite

Romania , AUCHAN:  Bautura racoritoare Coca-Cola 2.5L, 5,75 Lei , Pretul include 9% TVA Pretul pe litru : 2,30 lei / litru  ;

Ungaria,  AUCHAN:  Coca-Cola 2,25 l  469 Ft ;  208 Ft / 1 LITER, 208 forinti /litru =    3,02  lei /litru;

Bulgaria, Sofia = 2,76 lei/litru;

R Moldova, Chisinau,   = 2,64 lei / litru ;

Ucraina, Kiev   1,98 lei/litru; 

Serbia, Belgrad= 2,50 lei / litru ;

Dupa 1 septembrie 2019, Romania: 2,30 + acciza 1,09 = 3,39 lei/litru.

Preturile in Romania (cu rosu) si la vecini, in lei, la data de 16 August 2019 si dupa taxarea propusa de la 1 septembrie 2019:

Figura 1: Pretul sucului inainte si dupa taxare, comparatie cu vecinii, GB.

Observatie: Pretul de 2, 39 lei/litru, pentru sucurile dupa accizare, in Romania,  este calculat prin adaugarea doar a accizei de 1 leu/litru, fara a mai adauga si alte cresteri de cost , in-terne producatorului, cauzate de noua situatie (administrarea interna a accizei, diminuarea productiei, alte costuri);

Concluzie: Ungaria este marea castigatoare si indirect Ucraina, prin piata neagra. Alte concluzii ale studiilor internationale privin accizarea alimentelor arata ca o parte din consum se va duce

1) catre o marfa mai slaba calitativ;

2) catre zone mai ieftine;

Astazi, sucul din Romania este mai ieftin decat cel din Ungaria cu 23,8 %, asadar, Romania functioneaza ca “zona mai ieftina”pentru Ungaria; Dupa accizare, sucul din Ungaria devine mai ieftin decat cel din Romania cu cel putin 11%, adica Ungaria devine “zona mai ieftina” iar cumparaturile se duc intr-acolo. Un studiu facut pe zona orasului Philadelphia (a introdus taxa in 2016), constata ca „achizițiile de băuturi impozitate au scăzut 8,9 uncii pe călătorie la cumpărături în magazinele din Philadelphia în raport cu magazinele de comparație din afara orașul și faptul că locuitorii din Philadelphia si-au crescut achizițiile de băuturi impozitate în afara orașului”. Un alt studiu facut de compania de cercetare de piata Catalina arata ca “vânzările de suc au cazut cu un procent devastator de  55% în oraș, deoarece a intrat în vigoare, de la 1 ianuarie,  impozitul de 1,5 cent pe uncie;  vânzările de suc în afara orașului au crescut cu 38%, verificând faptul că o mare parte din reducerea vânzărilor din Philadelphia s-a datorat cumpărăturilor “transfrontaliere”;  vânzările tuturor categoriilor de băuturi s-au schimbat, inclusiv la cafea, ceaiuri, băuturi sportive, băuturi energizante”. Deoarece, asa cum arata si studiul IRI, “Vânzările de suc în 27 de magazine alimentare din Philadelphia au scăzut cu un enorm 52%. În același timp, vânzările de amestecuri solubile și sucurile concentrate, care nu au fost impozitate, au crescut cu 31%. Datele IRI au arătat că, atunci când cetatenii din Philadelphia cumpără băuturi în afara orașului, achizitioneaz si alte articole de magazin, ceea ce costa magazinele din Philadelphia mai mult decât doar vânzările de băuturi. Vânzările totale ale magazine-lor alimentare din Philadelphia au scăzut cu 9%,  în timp ce in magazinele din afara orașului vânzările au crescut cu 2%.”

Cumparaturile “transfrontaliere” au determinat si Danemarca sa renunte la taxa pe suc, vedem mai tarziu. Asadar, magazinele din judetele vecine granitelor (Timisoara, Arad, Bihor, Satu-Mare) se vor confrunta cu scaderea veniturilor, nu numai cu cele provenite din asucuri ci si la multe alte produse achizitionare odata cu sucurile. La ceste pierderi mai putem aduga si achizitiile celor care sunt in trafic inspre sau dinspre Romania, care vor achizitiona, de acum, din Ungaria (sucurile si restul) ca si achizitiile romanilor care se intorc, pentru  concediu sau sarbatori, inapoi in Romania. Pierderea va fi dubla, deoarece se iverseaza tara de cumparare. Pentru ceilalti locuitori, care nu stau la granite ,,piata alternativa mai ieftina” este piata neagra.

Taxa pe sucuri de azi

De remarcat ca Organizatia Mondiala a Sanatatii, care militeaza pentru reduerea consumului de zahar, renunta la instituirea unei taxe, ca instrument fiscal de descurajarea consumului, recomandare care dispare din ultimul document elaborat  de aceeasi organizatie  si cu aceeasi valoare programatica, Raportul Tehnic, din 4 iunie 2018. Este o noua abordare a OMS, bazata pe esecul taxarii in diferite tari si pe lipsa de dovezi a legaturii dintre  taxare si imbunatatirea generala a sanatatii. OMS recomanda, din 4 iunie 2018, cat mai multa miscare, pentru o viata activa si sanatoasa. Totodata, politicile din documentul “Politici Fiscale pentru Alimentatie și Prevenirea Bolilor Non-comunicabile / Fiscal Policies for Diet and Prevention of Noncommunicable  Diseases “ au fost inlocuite cu programul  “Plan de Acțiune Globală privind Activitatea FizicăGlobal Action Plan on Physical Activity”.

“Taxarea bauturilor” este deja istorie – Experienta tarilor europene

Taxele pe sucuri, in Europa si in lume:

Europa Pacificul de vest Africa, Mediterana de Est, si Asia de Sudest Americas
Estonia (2018) Phillippines (2018) Morocco (2019) Colombia (2019)
Ireland (2018) Brunei (2017) South Africa (2018) Bermuda (2018)
United Kingdom (2018) Vanuatu (2015) Bahrain (2017) Peru (2018)
Portugal (2017) Kiribati (2014) India (2017) Barbados (2015)
Belgium (2016) Cook Islands (2013) Maldives (2017) Dominica (2015)
France (2012) Tonga (2013) Sri Lanka (2017) Chile (2014)
Hungary (2011) Fiji (2007) Saudia Arabia (2017) Mexico (2014)
Latvia (2004) Nauru (2007) Thailand (2017)  
Norway (1981) Palau (2003) United Arab Emirates (2017)  
Finland (1940) French Polynesia (2002)  

St. Helena (2014)

 
  Samoa (1984) Mauritius (2013)

 

 

Tari europene care au respins taxa pe suc:

  Tara Anul respingerii sau anularii  
  Islanda 2009  
  Danemarca 1930 – 2013  
  Finlanda 2011- 2016  
  Estonia 2017  
  Elvetia 2018  
  Romania Aprilie 2019  

Figura 2: Lista tarilor care taxeaza sau au experimentat taxarea sucurilor , GB

Observatie pentru Marea Britanie: Boris Johnson declara (13 august 2019) ca va fi revizuita taxa pe sucuri, si ca: „Dacă dorim ca oamenii să slăbească și să trăiască stiluri de viață mai sănătoase, ar trebui să încurajăm oamenii să se miste, să meargă cu bicicleta și să facă mai multe exerciții fizice.”

Despre tarile Europene si experientele lor legate de taxarea sucurilor.

Tarile care taxeaza sucurile au folosit aceeasi motivatie: de baza a fost recomandarea OMS  (care , intre timp, a disparut) si starea de sanatate a populatiei. Aici, unele state, cele cu o incidenta mare a obezitatii sau a diabetului, au aprobat, dupa studii si discutii indelungate, programe si pachete de masuri pentru “insanatosirea” populatiei  (exista zeci de alte metode si modele , in afara de taxare).

Marea Britanie  În martie 2016, prin  documentul 2016 United Kingdom budget/ Bugetul Regatului Unit, guvernul Regatului Unit a anunțat introduce-rea unei taxe pe zahăr, denumită oficial “taxa pentru industria băuturilor răcoritoare”. Impozitul a intrat în vigoare la 6 aprilie 2018, anul trecut, odata cu cel din Irlanda . Producătorii de băuturi sunt impozitați în funcție de volumul de băuturi îndulcite pe care le produc sau le importă. Taxa este impusă la punctul de producție sau de import, în două benzi. Băuturile cu conținut total de zahăr peste 5gr. per 100 mililitri sunt impozitate la 18p / litru și băuturile peste 8 gr. per 100 mililitri la 24p /litru (122 lei/hectolitru). S-a propus totodata ca sucurile pure din fructe, băuturile pe bază de lapte și cele ale micilor producători să nu fie impozitate. Pentru multe băuturi, s-a asteptat ca unii producători sa reduca voluntar conținutul de zahăr, pentru a evita impozitarea. Într-adevăr, producătorul A.G. Barr a redus semnificativ conținutul de zahăr din produsul Irn-Bru, înainte de impozitare. Discutia despre taxa a inceput in Marea Britanie in anii 2013/2014 si durat patru ani: doi ani s-au facut studii de impact si proiectii privind reactia populatiei si a mediului economic, iar doi ani au fost dedicati informarii si explicarii catre populatie a obiectivelor si a efectelor intregului program (hrana in scoli, sport in comunitate etc) si a introducerii taxarii, inclusiv acceptarea si recunoastrea oficiala a faptului  ca au o problema – obezitatea. S-a cerut acordul populatiei, desi nu era prima data cand aparea o asemenea idee.  O cercetare notabila cu privire la efectul consumului de zahăr în diete moderne din Regatul Unit include activitatea profesorului John Yudkin, cartea sa “Pure, White and Deadly: The Problem of Sugar” fiind  publicata pentru prima dată în 1972. În ceea ce privește propunerea taxarii băuturilor îndulcite cu zahăr, un studiu publicat în British Medical Journal la 31 octombrie 2013, a postulat că o taxă de 20% pe băuturile îndulcite cu zahăr ar reduce obezitatea în ratele Regatului Unit cu aproximativ 1,3% și a concluzionat că taxarea băuturilor îndulcite cu zahăr ar fi “o măsură promițătoare a populației pentru a ținti obezitatea populației, în special în rândul adulților mai tineri“.

Taxa a contribuit la stimularea vânzărilor, în loc să le atenueze, potrivit producatorului Britvic, in “Britvic 2018 Soft Drinks Review”. În aprilie 2018 doar 8,4% din piață era supusă taxei, deoarece multe băuturi au fost reformulate , asadar, neimpozitate. Dupa un an de la taxare, in aprilie 2019, iata ce concluzii se desprind: “Taxa pe zahăr a fost introdusa  pentru a încuraja oamenii să trăiască vieți mai sănătoase. A reușit  acest lucru? Nu prea. Se pare că a avut un impact minim asupra comportamentului consumatorului. De exemplu, un studiu a constatat că 62% dintre consumatorii din UK pretind că nu și-au schimbat comportamentul de consum în niciun fel, de la intrarea în vigoare a taxei pe zahăr. Înainte de taxare, 11% dintre cumpărători susțineau că si-au planificat să nu mai bea băuturi dulci, ca urmare a aplicarii taxei. În realitate, acest număr a scăzut la doar 1 %. Surprinzător, numărul de persoane care a spus că ar continua să cumpe-re băuturi răcoritoare dulci a crescut de cand impozitul a fost introdus. Taxa pe zahăr este, de asemenea, regresiva, lovind mai greu pe cel deja greu lovit. Aplicarea unei taxe pe produsele zilnice o să aiba aproape întotdeauna o pondere mai mare in venituri gospodă-riilor sărace decât in celelalte. Taxa pe zahăr este de două ori regresiva, pentru ca gospodă-riile cu venituri mici tind să bea mai multe bauturi zaharoase decât gospodariile mai bogate. De fapt, cercetările efectuate de către Oxford Economics în 2016 au  constatat că taxa de zahăr ar duce în cele din urmă la mai mult de 4.000 de locuri de muncă pierdute  în întregul Regat Unit”. Despre efectele taxarii si santate, un studiu care sugerează ca nu exista nicio legătură directă între consumul de băuturi îndulcite cu zahăr și consumul mai mare de energie sau IMC-ul,  la copii prezentat recent, la 30 aprilie 2019, de Asociatia Europeana de Studii privind Obezitatea / European Association for the Study of Obesity  la Congresul European privind Obezitatea / European Congress on Obesity , arata ca “Un sondaj reprezentativ la nivel național la copii cu vârsta cuprinsă între 4-10 ani nu a găsit nicio legătură puternică / directă între consumul de băuturi îndulcite cu zahăr și un consum mai mare de energie sau un IMC mai mare. Si i-a determinat pe autori să se întrebe dacă așa-numita „taxă pe zahăr” este un mod eficient de a combate epidemie de obezitate din randul copiilor. În acest eșantion reprezentativ privind copii din Marea Britanie, aportul ridicat de zaharuri adăugate nu a fost corelat direct cu consumul ridicat de energie. Prin urmare, bazându-se,  în combaterea obezității copilului, pe o abordare privind un unic nutrient, sub forma unei taxe pe băuturile răcoritoare, s-ar putea să nu fie cea mai mare eficientă tactică “, (spune Ola Anabtawi, de la Universitatea din Nottingham din Marea Britanie, cea care a condus cercetarea). „Mai mult decât atât, concluziile noastre indică faptul că consumul de băuturi dulci nu este un comportament special al copiilor cu o greutate corporală mai mare. Din contră, încadrarea reducerii zahărului în combaterea obezității ar putea consolida stereotipurile negative din jurul „alimentației nesănătoase”. În schimb, politicile ar trebui să se concentreze asupra acelor copii a căror consum de băuturi cu zahăr adaugat își cresc substanțial aportul total de zahăr, prin masuri în combinație cu alte intervenții de sănătate publică. Estimările actuale ale aportului de zahăr adaugat din Marea Britanie (NMES) – denumite, de asemenea, “zaharuri adăugate”, ce includ si zahărul prezent în mod natural în fructe, precum și 50% din zaharurile din fructele uscate, fierte sau din conservate – arată ca aceste aporturi medii sunt de trei ori mai mari decât noul nivel maxim recomandat copiilor de 5 ani și adolescenților (14,7% până la 15,6% din consumul de energie. ..Copiii cu vârsta cuprinsă între 11 și 18 ani beau, în medie, cca. 336 ml pe zi (echivalent aproximativ cu o cană dintr-o băutură zaharoasă). Pentru a oferi mai multe dovezi cu privire la potențialul impact al acțiunii asupra SSB, Anabtawi și colegii au examinat caracteristicile copiilor din Marea Britanie, atat a celor  care beau cat și a celor care nu beau sucuri și impactul aportului general de energie. Cercetătorii au analizat datele din programul National Diet and Nutrition Survey Rolling Programme, realizat între anii 2008 și 2016, pe un grup de 1 298 de copii cu vârsta cuprinsă între 4 si 10 ani. În total, 61%  (790/1298) dintre copii au fost clasificați drept consumatori de băuturi îndulcite.  Analiza datelor a arătat că consumul total de zaharuri adăugate (NMES) din alimente și băuturi a fost mai mare decât cel recomandat (5% din consumul de energie) la mai mult de trei sferturi dintre copii (78%; 1017/1298).  Peste jumatate din băutorii de suc (68%; 688/1071) au consumat mai mult decât aportul recomandat de zaharuri adăugate din alimente și bău-turi,  fata de non-băutori (32%; 329/ 1017). Cu toate acestea, 78% dintre copiii (617/790) care erau băutori de SSB nu au depășit necesarul de energie totală pentru vârsta lor. De asemenea, studiul nu a găsit diferențe semnificative între grupurile de băutori și non-băutori în ceea ce privește vârsta, sexul sau IMC. “Este puțin probabil ca intervențiile simpliste care abordează numai un anumit comportament sau numai o anumită categorie de greutate corporală, fără a lua în considerare alți determinanți și rezultate ale sănătății, să reușească să reducă obeziaetea in copilărie. Studiul  mai profundat al relațiilor dintre comportamente, greutate și alte caracetristici ar crește eficienta intervențiilor de sănătate publică și ar reduce apariția unor consecințe nedorite, cum ar fi „vinovăția alimentară” și „restricționarea alimentației”, spune Anabtawi. La data de 20 noiembrie 2018, dupa sapte luni de taxare Trezoreria Guvernului Britanic anunta incasari de £153.8 milioane din SDIL / Soft Drinks Industry Levy. Prima estimare a Guvernului (2013) a fost de £520 de milioane pentru 2018 / 2019, valoare  modificata in anul 2016 de Oxford Economics  la “o estimare a veniturilor de 420 milioane lire sterline din perceperea taxei în sine, iar înțelegerea noastră este că TVA va fi plătibilă pe valoarea prelevării, ridicând inca 84 milioane de lire sterline suplimentare.”

UNGARIA Mai aproape de noi, Ungaria a introdus în anul 2011 o serie de taxe aplicate produselor alimentare considerate “nesănătoase”, printre care băuturile dulci, bomboanele, gustările sărate, mancarea junk-food şi dulceţurile. Demersurile de suprataxare a alimentelor au început ambiţios. Valoarea taxei variază în funcţie de tipul alimentului. Taxa in Ungaria  este de 4 cenți pentru alimentele și băuturile care conțin cantități mari de zahăr și sare, cum ar fi băuturile răcoritoare, cofetăria, gustările sărate, condimentate și gemurile de fructe. În anul 2016, impozitul a dus la o reducere cu 22% a consumului de energie și 19% din oameni au declarat ca și-au redus aportul de băuturi răcoritoare dulci. Guvernul ungar se aştepta să strângă prin acest demers venituri anuale de 70 de milioane de euro dar, în patru ani de aplicare, aceste taxe au adus in total numai 61,3 miliarde de forinţi (219 mil. USD / 197 milioane euro in patru ani. Datele nu contin si costurile statului cu implementarea si adminstrarea taxei. Intr-un studiu despre taxarea alimentelor din Ungaria , autorul A.Bíró, arata ca “(cifrele) indică faptul că, în ceea ce privește cantitățile observate cumpărate, produsele dulci  (impozitate și neimpozitate) constituie mai puțin de 5% din cantitățile de alimente procesate cumparate.” La doi ani de la debutul taxarii, un Raport al OMS –Budapesta arata ca “cea mai mare schimbare a fost în consumul de băuturi energetice / energy drinks și de răcoritoare îndulcite. Dintre cei care au consumat produse PHPT, 7–16% le-au ales pe cele mai ieftine, în timp ce 5-16% și-au redus consumul (Fig. 3). În funcție de grupa de produse, 5-11% dintre consumatori au schimbat cu o marcă diferită, iar 2-6% au înlocuit-o cu produse diferite. Mai puțin de 1% dintre persoanele care au consumat produse PHPT au declarat că și-au mărit consumul după introducerea impozitului.”

Figura 3: Schimbarea consumului dupa taxare44.

Asadar, in ceea ce priveste sucurile (fara  energy drinks), 15% au consumat mai putin, in schimb,  85% nu, dintre care 26% au avut alte alegeri ( 8% au cumparat alta marca, 12% au cumparat ceva mai ieftin si 6% au substiuit cu un alt produs). Ce spune studiul despre modificarile survenite in consum, ca urmare a taxarii: “Consumul de produse cu taxe de sănătate publică.  În 2014, 84% dintre adulți au consumat dulciuri preambalate, 78% au consumat supă la plic  și condimente sărate, 71% au consumat gustări sărate, 60% au băut băuturi răcoritoare îndulcite cu zahăr și 16% au consumat băuturi energetice / energy drinks (Fig. 1). Consumul de băuturi energetice a scăzut din 2012 (de la 22% la 16%), dar proporția de persoane care mănâncă dulciuri preambalate a crescut (de la 68% la 84%).   Consumul celorlalte produse nu s-a schimbat semnificativ.

Figura 4: Proportia persoanelor care au consumat produse taxate44, 2012 si 2014.

În 2014, 84% dintre adulți au consumat dulciuri preambalate, 78% au consumat supă la plic și condimente sărate, 71% au consumat gustări sărate, 60% au băut băuturi răcoritoare îndulcite cu zahăr și 16% au consumat băuturi energizante (Fig. 1).Consumul de băuturi energetice a scăzut din 2012 (cu 37,5%, de la 22% la 16%), dar proporția de oameni care mănâncă dulciuri preambalate au crescut (cu 29,4%, de la 68% la 84%). Consumul celorlalte produse nu s-a schimbat semnificativ.“

Ce modificari au mai aparut in Ungaria, ca efecte ale taxarii? Pierderea locurilor de munca.  „Unele companii, chiar și multinaționalele, au fost nevoite să-și reduca locurile de muncă”, a spus Anna Benke, secretar general al Hunbisco. De la introducerea impozitului, 800 – 1.000 de angajați din industria de cofetărie maghiară au fost concediați de firme precum Roshenowned Bonbonetti. Nu au mai fost realizate investiții în industrie în valoare de 3,2 milioane EUR (4 milioane USD) în urma impozitului. Care este impactul asupra consu-mului?53 “Hunbisco a comandat un studiu la Pricewater-houseCoopers (PwC) care a concluzionat că  în timp ce consumul de produse supuse impo-zitului a scăzut în Ungaria începând cu anul 2011, consumul de produse care nu intră sub incidența impozitului, dar au caracteristici nutriționale similare, precum popcorn-ul, a crescut”.

Observatie: Statisticile de mai sus arata scaderea consumului fiscalizat de sucuri  si bauturi dens-energetice.  Documentele nu spun insa nimic despre modificarea in vreun fel a nive-lului de sanatate pentru care a fost introdusa taxarea, ci doar presupun ca un consum mai mic inseamna o stare de sanatate mai buna. Oare starea de sanatate , inclusiv ipotetica achi-zitie de calorii mai putine, s-a imbunatatit, printr-un consum de sucuri redus cu 37,5% si un consum de dulciuri preambalate mai mare cu 29,4%? (Nu stim valorile absolute a consu-murilor, ca sa putem calcula pierderea sau castigul caloric al modificarilor suvenite).

Concluzia noastra este  ca un consum mai mic de sucuri, datorat unui pret marit, nu duce la un consum mai mare de apa, ci duce la un consum sporit de alte produse calorice din acee-asi familie de gusturi si/sau la consumul de produse de substituire.

Tari Europene care au renuntat sau au respins taxarea 

Taxarea, experimentata ca masura de imbunatatire a nivelului de sanatate, nu a convins ba din contra, a devenit o povara atat pentru cetateni, cat si pentru stat si intreprinderi. Esecul european al accizei a facut ca aceasta sa fie abolita in Danemarca si Finlanda, si respinsa de Islanda, Estonia, Elvetia si Romania.

FINLANDA, 2013.  Finlanda are o istorie lungă de utilizare a politicilor de prețuri pentru a influența consumul de produse alimentare. Inca din anul 1948 au fost oferite tuturor elevilor din școlile ele-mentare mese școlare gratuite, plătite din veniturile fiscale,  iar studenții au beneficiat de mese subvenționate, dacă erau îndeplinite criteriile de calitate nutritivă.

Mai mult, din anul 2009, subvențiile UE pentru laptele școlar nu au mai fost acordate  produselor bogate în grăsimi sau sare. Din anul 2011, au fost percepute insa taxe pe dulciuri, ciocolată și băuturi nealcoolice (Legea 1127/2010).  Aceste taxele  sunt percepute în principal pentru a genera venituri în scopuri guvernamentale, dar le sunt recunoscute potențialele efecte asu-pra sănătății și consumului. Taxele au fost majorate în 2012 și 2014. Acciza era de 0,95 EUR pe kilogram pentru dulciuri și înghețată. Pentru băuturile nealcoolice taxa era de 0,11 EUR pe litru (51,7 lei/hl); cu toate acestea, băuturile care conțineau mai mult de 0,5% zahăr erau taxate cu 0,22 EUR pe litru (100 lei/hl).    Din 2010 până în 2013, un Grup de lucru privind taxa pe zahăr, înființat de Ministerul Finanțelor, a evaluat caracterul adecvat și impactul a trei modele fiscal.  S-au ridicat îngrijorări din partea industriei potrivit căreia o taxă care vizează astfel de produse specifice discriminează în mod nedrept împotriva anumitor producători din industria alimentară și, prin urmare, denatura concurența. Ca atare, la data de 29 septembrie, 2015, o comisie parlamentară financiara finlandeza a decis să pună capăt taxei pe dulciuri, în vigoare din 2011. Decizia a intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2017. Taxa a fost criticată de producători ca ar încălca normele Uniunii Euro-pene privind tratamentul corect și echitabil, deoarece trata  produse similare în mod diferit ca și bunurile producătorilor din străinătate. Produsele care nu au fost supuse taxei, cum ar fi biscuiții, ar avut astfel un avantaj competitiv față de alte tipuri de dulciuri.  Dupa o experienta de 67 de ani, Finlanda renunta la taxarea sucurilor.

ISLANDA, 2010  Controversata  „taxă pe zahăr”  de 14% pe băuturile dulci, biscuiți, ciocolată și dulciuri, care ar fi intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2010, a fost anulata cu puțin timp înainte de Anul Nou. Cea mai mare fabrică de bere din Islanda, care produce și băuturi răcoritoare, a concediat aproximativ 30 de lucrători din cauza majorarii impozitelor și a impactului negativ asupra afacerilor prevăzut… „Tariful la alcool a crescut recent cu 10 % și cu 42 % într-un an și taxa asta nu s-a schimbat”, declara in 2010 CEO-ul Olgerdin,  Andri Thor Gudmundsson .

ESTONIA, 2017Parlamentul estonian a adoptat in iunie 2017 Legea privind impozitarea băuturilor îndulcite conform căreia toate băuturile îndulcite care conțin mai mult de cinci grame de zahăr pe 100 ml ar trebui să fie impozitate, cu o rată de impozitare a unei băuturi cu o concentrație de zahăr de 5-8 grame pe 100 ml – 10 cenți pe litru. Rata de impozitare planificată pentru băuturile cu un zahăr mai mult este de 30 de euro cenți. Dar președintele Estoniei, Kersti Kaljulaid, a respins  legea si a declarat: “sunt în favoarea obiectivului stabilit cu așa-numita taxa de zahăr pentru a ghida populația din Estonia și în primul rând, copiii și tinerii să consume mai puțin zahăr și, prin urmare, pentru reducerea daunelor cauzate de consumul excesiv de zahăr”.Cu toate acestea, Kaljulaid a subliniat că legea ar fi scutit băuturile vândute la bordul unei nave sau a unui avion pe rute internaționale, care ar fi prezentat un avantaj nejustificat acordat pentru un singur domeniu și, prin urmare, nu at fi fost conforma cu principiul egalității de tratament prevăzut în Constituţie. Rapoartele ERR citează cotidianul estonian Postimees că după ce a returnat legea inapoi la Riigikogu, subliniind că legea ar fi scutit de taxa  băuturile vândute la bordul navelor sau al avioanelor pe rutele internaționale, ceea ce ar fi prezentat un avantaj nejustificat acordat unui singur sector, iar Directorul Tallink Duty Free a avertizat că companiile vor cumpăra băuturi răcoritoare în altă parte.  Conform acestuia, companiile de transport maritim își cumpără, în mod normal, bauturile din țara cu cele mai mici prețuri și impozite, așa că, dacă băuturile răcoritoare ar trebui să devină brusc mai scumpe din cauza impozitului pe zahăr, companiile ar alege cea mai ieftină opțiune. Estonieii au evitat ionstrainarea cumpararturilor, ceea ce ar fi eliminate si taxarea acestora, atat a accizei, cat si celorlalte impozite: TVA , impozitul de profit si ar fi antrenat pierderea de locuri de munca, asadar si pierdere taxarii muncii, impreuna cu cresterea contributiilor sociale pentru someri.

DANEMARCA, 2014. Danemarca este cazul cel mai elocvent. Desi insituise aceasta taxă pe băutură răcoritoare înca din anii 1930 (1,64 Coroane daneze / litru = cca 0,22 euro/litru = 100 lei/hl), Danemarca a anunțat în 2013 că urmeaza  abolirea acesteia împreună cu “taxa pe grăsime”, aplicata din 2011, dar  la fel de nepopulară, cu scopul de a crea locuri de muncă și de a ajuta economia locală.   Criticii au susținut că impozitele au fost , în special, ineficiente; comercianții cu amănuntul locali s-au plâns că pentru a evita impozitele pe grăsime și zahăr, Danezii pur și simplu pleaca în Suedia și Germania pentru cumparaturi, unde prețurile sunt mai mici, pentru a achizitiona unt, inghetata si sucuri. Danemarca a abrogat impozitul pe grăsime in ianuarie 2013 și a impozitul pe sucuri in 2014. Cititi, va rog, cu atentie pozitia ministrului finantelor din Danemarca, despre taxare: Anuntand bugetul pe anul 2013, Ministrul Danez al Bugetului, Holger K. Nielsen,  a declarat ca “taxele pe grasime si pe zahar au fost acuzate ca au dus la cresterea preturilor  atat la consumatori cat si la companii, ca au pus in situatie de risc locurile de munca daneze,  si  au contribuit, la fel de bine, la dezvoltarea turismului de frontiera, destinat cumparaturilor mai ieftine. Sugestiile ca taxarea alimentelor se face din ratiuni de sanatate publica sunt,  in cel mai bun caz, gresite, si in cel mai rau caz, contraproductive.” a spus ministrul finantelor. “Nu numai ca aceste taxe nu functioneaza, mai ales atunci cand este ales gresit un aliment pentru taxare, dar acestea pot deveni poveri costisitoare pentru intreprinderile obligate sa devina colectori fiscali in numele guvernului.”46  “Taxele pe băuturile răcoritoare sunt indeclin și sunt respinse  de guvernele și parlamentele din întreaga Europă”, a comentat Secretarul general al UNESDA, Alain Beaumont. “Ele n-au dovedit ca ar fi atins vreun obiectiv privind sănătatea publică dar distrug locuri de muncă și valoare economică.” Niels Hald, secretarul general al Asociatiei daneze a producatorilor de sucuri, a spus: “Facand acest pas, guvernul Danemarcei recunoaste natura regresiva a taxei, impactul negativ  asupra locurilor de munca din apropierea granitelor si consecintele adverse asupra comerțul transfrontalier.” Mai clar decat atat nici nu se putea, pentru o tara care a experimentat taxa pe zahar 84 ani.

 ELVETIA, 2018.    Bazandu-se  pe un sondaj cu 1.002 respondenți cu vârstă de vot, un grup elvețian din industria băuturilor răcoritoare arată că cei mai multi elvețieni resping ideea unei taxe pe zahăr, considerând că obiceiurile alimentare ar trebui să cadă în sfera de aplicare a responsabilității individuale, mai degrabă decât in cea a măsurilor guvernamentale. Rezultatele au venit de la cea de-a cincea ediție a “Studiului dietei și activității fizice/ Survey of Diet and Physical Activity “, care a fost comandat de Swiss Association of Mineral Water and Soft Drinks Producers pentru Information Group on Soft Drink și realizat de  Institutul de Cercetare GfS Berna. “Pentru al cincilea an consecutiv, arătăm că populația Elvețiană rămâne fidelă poziției sale, opusă cu hotărâre reglementărilor de stat, respingând cu 72% o taxă de zahăr”.  Această opinie este conformă cu politica actuală a guvernului care se bazeaza pe măsuri voluntare și colaborare cu industria alimentară atunci când vine vorba de controlul aportului de zahăr.

Responsabilitatea e individuală. Cerința includerii valorilor nutriționale de referință pe etichetele produselor alimentare și a băuturilor a fost introdusă la nivel european în 2014. Potrivit declarației, aproximativ 84% dintre oameni folosesc acum aceste etichete, iar 74% dintre participanții la sondaj ar fi în favoarea includerii unui sistem de “semafor” cu trei culori pentru etichetarea legala a alimentelor. În plus față de rezultatele sondajului, Grupul de informații privind ăuturile răcoritoare / Information Group on Soft Drinks a declarat că: (1) respinge ferm o taxă pe zahăr bazată pe argumentele care vizează anumite produse alimentare și băuturi, cu efecte pe care le simplifică “multifactorial”, cum ar fi cariile, obezitatea sau diabetul: (2) că băuturile răcoritoare reprezintă mai puțin de 10% din consumul mediu zilnic de zahăr din Elveția; (3) că producătorii elvețieni de ape minerale și băuturi răcoritoare au redus conținutul de zahăr al produselor lor cu mai mult de 13%, între 2005 și 2016;  (4) și că astfel de măsuri cresc povara financiară a consumatorilor și  afecteaza în mod ne-drept gospodăriile cu venituri mici. Ministerul de Interne și Industria Alimentară Elvețiană au convenit să reducă în continuare zahărul în iaurturi și in cereale pentru micul dejun, ca parte a strategiei oficiale.

ROMANIA , 2019. Romania a respins, in Parlament, la 16 aprilie 2019, inititiva dlui. senator USR Adrian Wiener de taxare a sucurilor,  similara celei propuse de Guvern in august 2019, cu rapoarte de respingere primite de la Comisia pentru buget, finanţe şi bănciComisia pentru sănătate şi familie si aviz negativ de la Comisia pentru Industrii şi Servicii a Camerei Deputatilor, camera decizionala. Ne oprim aici cu exempele, dar ne-am fi  bucurat daca toate aceste informatii arfi  aparut intr-un Studiului de Oportunitate si de Impact, care lipseste initiativei legislative, studiu care, luand in atentie realitatile tarii noastre si mergand pe logica lucrurilor, ar fi putut duce insa la concluzii diferite de dorinta initiatorilor.

De ce a respins Romania taxarea sucurilor? Pentru ca nu avea niciun motiv sa aprobe asa ceva: nici consum mare de calorii din sucuri, nici din zahar, si nici nu era presata de starea de sanatate a populatiei. Intr-adevar, din saracie, consumam sucuri si ca bautura de socializare ( apa e pentru sete), si pentru ca sunt mai ieftine decat alte bauturi: Berea sau vinul. Cand vor ajunge la acelasi pret, cantitatea de suc va scadea, in folosul bauturii mai ieftine, probabil berea.

Efectele saraciei: cei saraci beau de doua ori mai mut suc decat cei bogati

Figura 5: Persoane cu risc de saracie si excludere sociala , ultima revizuire 17-07-2019.

Romania ocupa cu success primele locuri in Europa, la saracie –risc de saracie si de excludere sociala (adica se afla pe ultimele locuri, ca “bogatie”). Cea mai saraca regiune din UE28 este Romania, Regiunea de Nord-Est (Moldova) cu 44,7%, urmata de o regiune Spaniola, Estremadura, cu 44,6 %, o regiune din Bulgaria, Severozapaden, 44,4% si imediat din nou Romania , Microregiunea 2 , 42,8 %  si Sud-Vest Oltenia, 42,2%. Media Romaniei este de 32,5%, un pic peste Bulgaria, ultima, cu 32,8%. Ungaria are o medie de 19,6%. Polonia: 18,9%, Slovacia: 16,3% si Croatia: 24,9%. Serbia are un procent de 36,6% dar nu e Stat Membru, si nici Turcia ce are 41,3%. Ca rata de deprivare materială severă in regiunile NUTS ale Uniunii, Romania: 16,8%, Bulgaria: 20,9%, Ungaria:10,1%, Slovacia: 7%, Polonia: 4,7%, Croatia: 10,3%, Serbia:17,4%  si Turcia: 28,7% .

Ca atare, romanii nu-si permit alimente scumpe, cum ar fi ciocolata, nici bauturi scumpe, asa ca ii vom gasi mari consumatori de suc, bere si vin. Nici la consumul zilnic de fructe si legume nu stam mai bine, Romania are cele mai mici consumuri din regiune si din UE28:

Tara Fara nicio portie/zi 1-4 portii/zi Peste 5 portii/zi
Romania 65,1 31,4 3,5
Ungaria 33,1 56,8 10,1
Bulgaria 58,6 37,0 4,4
Slovacia 46,6 42,6 10,8
Polonia 33,2 56,8 10,1
Croatia 27,5 65,5 7,0
UE28 34,4 51,4 14,3
Turcia 33,7 63,2 3,0

Figura 6: consumul zilnic de fructe si legume, Eurostat 66;

Comparatie intre preturile la rosii, mere si cartofi intre Romania si vecini, la 16 Aug 2019:

Tara Rosii , lei Mere Cartofi
Romania 5,50 3,84 2,56
Ungaria 8,00 4,66 3,39
Bulgaria 6,00 5,18 2,62
Serbia 4,95 3,39 2,52
Ucraina 6,00 2,88 1,81
R Moldova 5,07 3,70 2,41

Figura 7: Comparatie intre preturi la rosii, mere si cartofi, cercetare internet, GB.

Serbia, Ucraina si Moldova , tari non-UE, sunt mai ieftine ca Romania.

Ciocolata . Nu prea mancam ciocolata, e prea scumpa. Copiii români au parte de cele mai puţine dulciuri din UE ( 27.02.2015).  În România s-au vândut in anul 2014 cca  27.000 de tone de dulciuri, ceea ce înseamnă că fiecare român a consumat în medie circa 1,4 kilograme de ciocolată, produse zaharoase sau gumă, de 11 ori mai puţin decât un danez şi de zece ori mai puţin decât un german.   România se află pe ultimul loc între 17 ţări din Europa la consumul de dulciuri într-un clasement realizat pe baza datelor companiei de cercetare Canadean. Printre ţările analizate se află şi Ucraina, Bulgaria sau Polonia, care depăşesc România la consumul de dulciuri.  Astfel, un ucrainean consumă în medie 3,4 kilograme de dulciuri anual, un polonez 4,5 kilograme pe an, iar un bulgar 3,5 kilograme . Pretul unei tablete de ciocolata de 100 gr, inclusiv TVA, echivalent euro, in tarile vecine:

Ciocolata , 100 grame/tableta Pret, euro , incl. TVA
Romania 1,35
Ungaria 0,58
Bulgaria 1,17
Slovacia 1,19
Republica Moldova 1,46

Figura 8: Pretul unei tablet de ciocolata, 100 gr., cercatare internet, GB.

Un grafic al consumului de ciocolata din 2016 al revistei  Bakeryandsnacks plasa Romania pe ultimul loc in Europa28:

Figura 9: Consumul de ciocolata, pe tari, 2016, Global Price Info69.

…si suntem totodata pe un loc 40 intr-un top 54 mondial, tot in 2016, intr-o statistica a Euromonitor (dar ce diferenta, fata de primii!):

Figura 10: Consumul de ciocolata, pe tari, 2016 71;

Sucuri. Nici la sucuri nu ne inghesuim prea tare, fata de alta tari din vecinatate si din UE  In ceea ce priveste consumul de sucuri, eram,  in august 2016, pe locul 32 in Europa 36, dupa cum arata statisticile Global Dietary DatabaseRomania, cu 56,3 g/zi (20,5kg/an),  se plaseaza  printre cele mai slabi consumuri de sucuri din UE, locul 32 in UE36; cu media UEde  84,45 g/zi. Vecinii nostri sunt marcati cu roz.

    Nr. Tara Sugar sweetened beverages intake  , g/day    Nr. Tara Sugar sweetened beverages intake  , g/day
1 Slovacia 141,6 19 Cehia 78,8
2 Suedia 140,5 20 Lituania 77,4
3 Anglia 138,3 21 Macedonia 77,4
4 Norvegia 137,8 22 Slovenia 75,4
5 Danemarca 130,2 23 Franta 75,1
6 Finlanda 120,9 24 Letonia 75,0
7 Islanda 119,7 25 Ungaria 71,9 
8 Ucraina 111,3 26 Serbia 68,9
9 Austria 112,7 27 Portugalia 67,9
10 Germania 109,4 28 Muntenegru 67,5
11 Turcia 105,7 29 Grecia 64,3
12 Irlanda 102,4 30 Elvetia 61,5
13 Rusia 102,4 31 Bulgaria 59,2 
14 Estonia 102,1 32 Romania: 56,3 
15 Croatia 101,2 33 Albania 47,1
16 R Moldova: 85,7  34 Bosnia Herteg. 35,4
  UE 36 84,45 35 Italia 28,4
17 Belarus 82,2 36 Polonia 27,2
18 Spania 81,5      

Figura 11: Consumul de suc, 2016, Global Dietary Database:

Pana aici, putem observa ca ne plasma pe utimele pozitii, in UE, la consumul de ciocolata/ duciuri si la sucuri.

Cat zahar consumam, atunci? Ce spune Institutul National de Statistica: Zahar si produse din zahar in echivalent zahar (inclusiv miere), Consumul (disponibilul de consum) mediu anual de produse alimentare, pe locuitor, kilograme:

Figura 12: Consumul de zahar in Romania, per capita, INS 74.

Doua scurte comentarii: (1) Daca consumul de zahar scade, de ce creste incidenta bolilor asociate cu consumul de zahar? Nu ar trebui asociate cu altceva? (2) Media ultimilor 5 ani este de 23,76 Kg/capita. Din aceasta medie anuala de mai sus trebuie  scazuta cantitatea de miere (0,5 kg miere/an) si cele de zahar care sunt utilizate in alte industrii: chimica, farmaceutica, bere, vin, otet. Apreciem o scadere de 10% si un consum real de cca. 20,93 Kg/an sau  57,35 gr./zi/capita. 

Este mult? Este putin? Iata ce spune Ordinul Ministrului Sănătății Publice nr. 1563/2008 pentru aprobarea Listei alimentelor nerecomandate preșcolarilor și școlarilor și a principiilor care stau la baza unei alimentații sănătoase pentru copii și adolescenți, cuprinde, la Anexa 3,   NECESARUL ZILNIC DE CALORII, substanțe nutritive și elemente minerale pentru copii și adolescenți, A. Necesarul zilnic de calorii și substanțe nutritive pentru copii și adolescenți

(1 gram de zahar =                      4 calorii. GB) Adolescenți  (extras)
Copii Băieți Fete
1-3 ani 4-6 ani 7-10 ani 11-14 ani 15-19 ani 11-14 ani 15-19 ani
1 2 3 4 5 6 7
Calorii (kcal)              
– necesar mediu 1.300 1.800 2.400 3.100 3.500 2.600 2.800
– variații posibile în funcție de caracteristicile grupului 900-1.800 1.300-2.300 1.700-3.300 2.200-3.700 3.000-3.900 1.800-3.000 2.000-3.000
Glucide              
– necesar mediu 143-168 g 220-240 g 322-351 g 416-454 g 470-521 g 349-380 g 376-410 g
– variații posibile în funcție de nivelul caloric 100-222 g 174-309 g 228-483 g 295-541 g 402-571 g 241-439 g 268-439 g
– % din valoarea calorică 45-53% 50-55% 55-60% 55-60% 55-60% 55-60% 55-60%

Figura 13 Necesarul estimativ zilnic al diferitelor grupe de alimente
pentru alcătuirea dietei la copii și adolescenți (extras), Ordinul MSP 1563/200777,

                 
  Grupa de alimente
(g)
Copii Adolescenți
  1-3ani 4-6 ani 7-10 ani Băieți Fete
  11-14 ani 15-19 ani 11-14 ani 15-19 ani
    1 2 3 4 5 6 7
  Zahăr și produse zaharoase 35 g 45 g 50 g 70 g 80 g 55 g 55 g
  Nr. calorii ( n.m., GB)       280 cal 320 cal.    
  Necesar % consumul zilnic       7,6 – 12,7 8,2 – 10,6    

Figura 14: Cantitatile maximale de zahar recomandate, Ordinul MSP 1563/200777.

Putem compara acum cantitatile admise de reglementarea nationala copii in varsta de peste 11 ani – 70 g, 80 g, 55 g, (media generala, baieti si fete, 15-19 ani, este de 67,5 gr/zi/capita) – cu cantitatea zilnica statistica de 57,35 gr./zi/capita (din care nu tot este consum uman de zahar). Iata ce spunea, pentru  2013, FAOSTAT, despre consumul de zahar din Romania: “Consumul de zahăr pe cap de locuitor în România a atins 19,6 kg în 2013 (INS publica 21,1 Kg, inclusiv mierea si zaharul “industrial”). Acesta este cu 4,85% mai mic decât în anul precedent. Istoric, în România, consumul de zahăr pe cap de locuitor a atins un nivel maxim de 28,2 kg în 1980 și un nivel permanent de 9,70 kg în 1961. În comparație cu principalii vecini ai României, consumul de zahăr pe cap de locuitor în Bulgaria a însumat 23,5 kg, 13,0 kg în Ungaria, 21,7 kg în Moldova și 38,2 kg în Ucraina, în 2013. România s-a clasat pe locul 98 în cadrul grupului de 160 de țări pe care le urmăm în ceea ce privește consumul de zahăr pe cap de locuitor, cu 8 locuri în spatele poziției ocupate în urmă cu 10 ani.” Consumul de zahar din 2013, kilograme / an /capita, Romania si vecinii:

Romania Bulgaria Ungaria R Moldova Ucraina
19,6 23,5 13,0 21,7 38,2

Figura 15: Consumul de zahar pe tari, FAOSTAT78.

 

Oportunitatea taxarii sucurilor Are Romania nevoie de taxarea sucurilor? Consumul este mic, in comparative cu tarile europene, chiar si cu vecinii. Sa vedem cum  stam insa cu sanatatea. Este  evocata mere asocierea intre consumul de sucuri si incidenta obezitatii si a diabetului. Este o mare diferenta intre asociere, corelatie, si cauzalitate. auzalitatea nu a fost demonstrata niciodata. Incidenta obezitatii in Romania: Graficul incidentei obezitatii in Europa, pag  57, din studiul  “HEALTH at a Glance, Europe, 2016. Romania, marcata cu sageata (ca peste tot).

Figura 16: Incidenta obezitatii la adultii peste 15 ani, HEALTH at a Glance, Europe, 2016.

In ceea ce priveste supraponderea la tineri, inclusiv obezitatea, varsta 15 ani, total 16%, suntem, iarasi, sub media UE, 22,5% (loc 18 in UE 28).

Figura 17: Incidenta obezitatii la adolescentii de 15 ani, 2013-2014, OECD80.

Cea mai recenta cercetare  (martie 2019) plaseaza Romania la valoarea de 9,1%, ultima pozitie din Europa, in ceea ce priveste incidenta obezitatii:

Un motiv pentru care argumentarea necesitatii taxarii expusa in Nota de Fundamentare           ( “În Uniunea Europeană, 52% din populația adultă este în prezent supraponderală, iar din această proporție 17% suferă de obezitate. … De asemenea, se relevă cifre îngrijorătoare şi în cazul obezităţii infantile, cu repercursiuni importante asupra sănătăţii viitorului adult. Planul de Acţiune pentru Prevenţia şi Controlul Bolilor netransmisibile al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii arată faptul că supraponderea şi obezitatea la copii şi tineri înregistrează un trend ascendent.“) nu prezinta situatia din Romania si vorbeste numai de spre generalitati, Europa, OMS etc, este ca statisticile privind Romania nu duc la concluzia unei astfel de necesitati. Realitatea e ca, fata de celelalte tari europene, consumam putin si suntem mai sanatosi.  Aceste lucruri se vad si in statisticile privind nivelul de sanatate, la maturi si la tineri. Avem mai jos statistica EUROSTAT in 2014, incidenta diabetului si  rata mortalitatii  Romania:4,8%. Media UE:6,9%.  Suntem pe locul 24 in UE28, iarasi, pe ultimele locuri – ceea ce, aici, e bine.

Figura 18: Rata incidentei obezitatii, adulti peste 15 ani, martie 2019, Eurostat81.

 

Diabet zaharat. Rata mortalitatii din cauza diabetului zaharat , 2015.                                                   Romania : 13,99 cazuri la 100 000 locuitori   (media europeana: 23, 23 /100 000).

Mai jos, rata deceselor din cauza diabetului, Romania, la 17/08/2019, si vecinii:

Figura 19: Rata decesului din cauza diabetului, 2019, Eurostat86.

Imposibilitatea urmaririi starii de sanatate  si a sumelor colectate Cum niciun document legat de inititiva legislativa  nu arata starea de sanatate de la care plecam si la care vrem sa ajungem prin aplicarea taxarii, este imposibil de verificat daca taxarea va avea vreun efect, iar daca da, care este acela, daca obiectivul a fost atins si daca si cand se poate renunta la taxare sau s-ar putea modifica acest instrument de “sanatate publica”. Totodata, lipsa urmaririi sumei colectate din taxarea sucurilor ne arata ca aceasta suma nu poate fi nici identificata, si nici explicat cum si daca este folosita in scopul propus.

Pericolele taxarii: In afara de colectarea unor sume la buget, efectele economice, sociale si privitoare la sanatate sunt , toate, negative:

Pericolele economice: Taxarea duce la evaziune fiscala si la inflatie. In perioada recenta, cand TVA era 24%, evaziunea fiscala era, la zahar, de cca. 40% (cat astazi , la morarit si panificatie, sau de 45% la alcool si 13% la tutun);   ….Ce se va intampla acum, cu taxare de 70%?

  • Taxa este profund regresiva, apasand cel mai tare pe cei cu venituri mici, care consuma si cel mai mult ( consum dublu de suc fata de cei cu venituri mari);
  • Taxarea unui aliment duce la scumpirea generala a acestora, nu numai a sucurilor, ceea ce inseamna inflatie si scaderea puterii de cumparare;

Pericolele sociale

  • Restrangerea scontata a consumului duce la restrangerea activitatii producatorilor, ca in Ungaria, la scaderea umarului de locuri de munca si la somaj;
  • Cresterea activitatii de control duce la marirea personalului cu aceste sarcini, asadar dispar locuri de munca din zona productiva dar apar locuri de munca in aparatul de stat;

Pericole legate de sanatatea publica, cu efecte sociale

  • Scaderea consumului de sucuri nu inseamna si scaderea consumului de calorii din surse alternative. Nimic nu garanteaza ca va fi un consum caloric mai mic, ci doar putem presupune, in baza experientei altor tari ( vedem mai departe) ca ste foarte posibil sa creasca acest aport caloric.
  • Totodata, deplasarea consumului catre produse mai ieftine inseamna achizitionarea de produse mai slab calitativ – cu consecintele respective.
  • Acealsi lucru se poate spune si despre folosirea inlocuitorilor pentru zahar sau a ingredientelor de completare – nu sunt nici explicate, nici studiate consecintele.
  • Insa cel mai nefericit efect este cel al consumului de substuire si deplasarea consumului spre alcool. Vedem mai jos.

Alunecarea spre alcool; consumul de bere si de alcool  in Romania

  • Scaderea consumului de racoritoare duce la cresterea consumului de bauturi alcoolice, arata studiile si statisticile;
  • Romanul este bun prieten cu bauturile alcoolice.
  • Nu mai trebuie intarita aceasta prietenie, si nici adusi copii spre acest consum;

Omul are  un consum constant de lichide. In Romania se beau urmatoarele tipuri de lichide: apa, sucuri, bere, vin, bauturi spirtoase. Un consum mai mic al unui tip de lichid duce la consumul marit al altui tip de lichid. Este substituire (completare necesitatii cu schimbarea produsului)  a consumului anterior. Cum, printr-o taxare uriasa, se urmareste scaderea consumului de suc, se ajunge OBLIGATORIU la cresterea consumului din alt tip de lichid, din cele listate mai sus: din care? Ce se va bea mai mult? Apa? Putin probaibl. Sucul este o bautura de socializare, pe care o imparti cu cineva, cu prietenii, cu iubita, cu familia. La fel si berea si vinul. De aceea credem ca acel consum se va indrepta spe bere sau spre vin, mai ales ca devin mai ieftine decat sucul accizat. Stiintific, se  numeste substitutie compensatorie. Sunt compensate atat cantitatea de lichid, cat si calitatea: gust, aroma, aciditate, relevanta sociala. Sa vedem cat va costa, dupa accizare,  o sticla de suc , o sticla de bere si o sticla de vin. Mai jos, cateva exemple posibile de substituire a sucului cu alta bautura:

  Coca Cola , 2 litri, fara acciza, azi, 4,90 lei, pret cu TVA sau 2,45 lei/litru; Dupa aplicarea accizei ( chiar si fara alte cresteri impuse de producator) , se ajunge la 7,08 lei/stica sau  pretul pe litru:                   3, 59 lei /litru.  Foarte cump. 3,59 lei/litru
  Pachet Bere blonda Zimbru, 3 litri , 10,00 Lei, Pretul include 19% TVA, pretul pe litru : 3,33 lei /litru

Mai ieftin decat sucul cu 0,26 lei/l.

3,33 lei/litru
   Vin alb demisec 2litri , Babanu, Pret4,07 Lei/l;

Mai scump cu 0,48 lei/l.

4,07 lei/litru

Figura 20: Diferentele de preturi dintre bauturi, per litru, dupa aplicarea accizei;cercetare de piata GB.

Pentru un adolescent care vrea sa para mai matur decat este, din teribilism, din bravada – demonstratia ca e matur e simpla: tigara in mana si alcoolul in pahar –  din lipsa de educatie, din dorinta de a epata, din dorinta de a fi impreuna cu “grupul de amici” mai mari, impreuna cu “gasca”, din dorinta de a se pozitiona alaturi de tinerii maturi, cea mai scurta cale este aceea de nu mai bea suc (“ca copii”) si de a trece la nivelul urmator: alcoolul – bere sau vin.

Cate va lucruri sunt teribil de rele,si ajuta la trecerea spre alcool: Faptul social, relatiile cu ceilalti, care vor determina continuarea consumului si crearea obisnuintei, de la varste fragede. Aici nu avem dubii unde ne plasam:

Ce spune EUROSTAT despre  consumul de alcool in Romania si in Europa:

Figura 21: Consumul de alcool in Europa, 2019, Eurostat95.

 Top 5, categoria  “o bautura, cel putin o data pe saptamana”, Romania , locul 4 in UE28;                                                                                                                          (1)Irlanda, cu 13,3% din populatie ;                                                                                            

(2)Luxemburg, cu 11,2%;                                                                                                                             

 (3) Finlanda, cu 11%;                                                                                                                                

(4) Romania, cu 10,6 %;  O zecime din populatia tarii bea saptamanal.                               

(5) Danemarca, cu 8,5%;                                                                                                                          

Media Europeana28  este de 5,5%.                                                                                                           

Vecinii nostri stau cam asa: Bulgaria, 2,1% si Ungaria , 2,1%.

Top 5, categoria  “o bautura, in fiecare lunaRomania , locul 2 in UE28;                           

(1)Danemarca, cu 27,9% din populatie ;                                                                                                     

(2) Romania, cu 24,3%;  Un sfert dintre romani bea lunar.                                                                                   

(3) Germania, cu 23,7%;                                                                                                                               

(4) Islanda, cu 23,6 %;                                                                                                                                   

(5) Luxembourg, cu 23,3 %;                                                                                                             

  Media Europeana28  este de 14,4 %.                                                                                        

Vecinii nostri stau cam asa: Bulgaria, 15 % si Ungaria , 6,2 %.

Top 7, categoria  “o bautura, mai putin de o data  luna”, Romania , locul 7 in UE28;                                                                                                                                    

(1)Cipru, cu 6,4% din populatie ;                                                                                                                 

(2) Italia, cu 9,9 %;                                                                                                                                         

(3) Grecia , cu 12,1%;                                                                                                                                      

(4) Spania, cu 13,1 %;                                                                                                                                  

(5) Portugalia, cu 13,1 %;                                                                                                                                                       

(6) Ungaria, cu 14 %;                                                                                                                                      

 (7) Romania, cu 15%;   doar 15% au baut mai putin de o data pe luna.                    

Media Europeana28  este de 20,2 %.                                                                                         

Vecinii nostri au baut mai putin: Bulgaria, 14,9 % si Ungaria , 14 %.

 

Categoria “o bautura, niciodata sau deloc in ultimele 12 luni”.

Media europeana este de 59,9 %;

Romania, ocupa locul 21 din 28, cu 50,1 % – jumatate  din populatie declara ca nu a baut deloc in ultimele 12 luni

Vecinii nostri: Bulgaria, 68,1 % si Ungaria, 77,7%.    Au baut mai putin..

Concluzia:  La baut suntem printre primii, la abtinut, printre ultimii.                                           

Ce spune Studiul OECD, “Health at a Glance: Europe 2018”, ALCOHOL CONSUMPTION AMONG CHILDREN, pag 116: “În majoritatea țărilor UE, betia  (binge drinking)  este mai frecventa în rândul băieților decât  la fete, deși decalajul s-a redus recent. În 2015, 39% dintre  baietii de 15-16 ani au raportat consumul puternic de alcool (heavy alcohol drinking)  în ultima lună, comparativ cu 35% dintre fete. Acest diferențe de gen rămân deosebit de mari în România, Cipru, Republica Cehă și Grecia.”

Organizatia Mondiala a Sanatatii considera , in anul 2010, Romania pe LOCUL 5 IN LUME la consumul de alocool, persoane peste 15 ani, cu 14,4 l/capita/an ( dintre vecini –spatiul ex-sovietic –  doar R. Moldova ne intrece…), consumul mondial este de 6,4l/capita/an:

 
Rank Country Total Recorded
consumption
Unrecorded
consumption
Beer
(%)
Wine
(%)
Spirits
(%)
Other
(%)
2015
projection
 
1  Belarus 17.6 14.4 3.2 17.3 5.2 46.6 30.9 17.1  
2  R Moldova 16.8 6.3 10.5 30.4 5.1 64.5 0 17.4  
3  Lithuania 15.5 12.9 2.5 46.5 7.8 34.1 11.6 16.2  
4  Russia 15.1 11.5 3.6 37.6 11.4 51 0 14.5  
5  Romania 14.4 10.4 4 50 28.9 21.1 0 12.9  
8  Hungary 13.3 11.3 2 36.3 29.4 34.3 0 12.4  
27  Bulgaria 11.4 10.3 1.1 39.3 16.5 44.1 0.1 11.3  

 

Figura 22: Consumul de alcool pur în rândul persoanelor (15 ani +), în litri pe cap de locuitor pe an, 2010, Raport OMS98.

Si la prevalenta episoadelor de “baut la greu” (heavy episodic drinking) stam bine: suntem primii in UE28 (la baieti – cu albastru, cumedia pt. ambele sexe de 34,5%, 2014).

Figura 23: Frecventa episoadelor de bautura, persoane peste 15 ani, 2010, Raport OMS98.

Nici copii romanilor nu sunt departe de aceasta pozitie fruntasa Locul 1 in UE28 :

Figura 23: Adolescenti, 11 ani, care consuma alcool cel putin o data pe saptamana, 2013-2014, Raportul WHO 2017.

Baietii sunt pe locul 10, cu 30%  in UE28 . Ungaria: 41%, Bulgaria: 38%. Copii nostri  beau mai putin decat ai vecinilor. Oricum, suntem in prima jumatate. Din pacate, odata cu trecerea vremii, tinerii cresc si ajung de pe acest loc 10 in UE pe locul 5 in lume, la bautori maturi. La consumul general  de alcool, suntem pe locul 2 in EuropaOrganizatia Mondiala a Sanatatii /Statistici 2019 (vezi graficele la pagina  urmatoare) arata ca in Romania se consumau , in 2016, 12,6 litri/capita  de alcool pur, (oricum, in scadere fata de 2010, cand se consumau 15 l de alcool pur/capita, persoane peste 15 ani). 12 600 grame de alcool/an x 9 kcal/gram = 113 400 kcal/an, din alcool, pentru o persoana peste 15 ani.   Impreuna cu  consumul caloric din sucuri, de 44 800 kcal/an/capita, rezulta ca un roman cu varsta peste 15 ani aduna anual din bauturi 158 200 kcal, din care aportul sucurilor reprezinta doar 28,32 %. (Teoria spune ca aportul caloric al sucurilor reprezinta doar  3% din cantitatea totala de calorii pe care le consuma un matur).

In anul 2016, OMS anunta urmatoarea clasificare mondiala (Harmful use of alcohol, UE 9,8  l/capita, Mondial 6,4  l/capita). Scadem, dar to prindem “top 10”:

1 R Moldova 15,2 6 Irlanda 13,0
2 Lituania 15,0 7 Luxemburg 13,0
3 Cehia 14,4 8 Letonia 12,9
4 Nigeria 13,4 9 Bulgaria 12,7
5 Germania 13,4 10 Romania 12,6

Figura 25: Consumul de alcool echivalent alcool pur, litri/an/capita, 2016. Raport OMS104.

Ce s-a intamplat intre 2010 si 2016, de a scazut consumul de alcool?A crescut consumul de substituie pentru alcool, respectiv a crescut productia interna de sucuri si implicit, si consumul de sucuri:

INS, CLV104A – Consumul mediu anual pe locuitor, la principalele produse alimentare si bauturi, Bauturi nealcoolice;

 Asadar, IN ULTIMII ZECE ANI, CONSUMUL  DE SUC A CRESCUT.

Sa vedem si consumul de alcool: INS, CLV104A – Consumul mediu anual pe locuitor, la principalele produse alimentare si bauturi ,

 Asadar, IN ULTIMII ZECE ANI, CONSUMUL  DE ALCOOL A SCAZUT.

Consumul de lichide ramane constant.

Concluzii: – pentru un “roman statistic” cu  varsta peste 15 ani, din toata cantitatea de lichide  pe care o bea, doar 28 % reprezinta aportul caloric al sucurilor si 72% din calorii vin din bauturi alcoolice, pentru fiecare dintre noi, cei care suntem, mici si mari,  “cap de locuitor”. – scaderea consumului de suc (zaharul are 4 kcal/gr.) si substituirea cu alta bautura duce la marirea numarului de calorii consumate ( alcool: 9kcal/gr.).   

Cum se face trecerea de la sucuri la alcool: scumpind sucurile ; Sa vedem ce spune un studiu despre legatura dintre cresterea preturilor la sucuri si cresterea simultana a consumului de alcool: Efectul creșterii prețului băuturilor îndulcite cu zahăr în achizițiile de băuturi alcoolice: o analiză economică a datelor privind vânzările  . Ce spun autorii: “Rezultate: S-au constatat urmatoarele:  (1) suprataxarea (cresterea prețului) băuturilor puternic  indulcite duce la o creștere a achiziționării de bere,   (2) o creștere a prețului băuturilor cu un nivel mediu al zahărului reduce achizițiile de băuturi alcoolice, în timp ce (3) o creștere a prețului băuturilor dietetice, cu un continut scăzut de zahăr, crește achizițiile de bere, de cidru și de vin. Per ansamblu, efectele majorării prețurilor la racoritoare  sunt mai puternice pentru grupul cu venituri mici. Metode de cercetare:  A fost aplicat un model de cerere parțială, adaptat de la sistemul de cerere aproape ideal, datelor Kantar Worldpanel , pentru  un numar de 31 919 gospodării,  din ianuarie 2012 până în decembrie 2013, acoperindu-se astfel  achizițiile de băuturi dstinate consumului la domiciliu, care au oferit cca. 6 milioane de achiziții agregate în 11 grupe, inclusiv trei tipuri  de băuturi răcoritoare, trei din alte băuturi nealcoolice și cinci băuturi alcoolice. Concluzie:  Creșterea prețului băuturilor răcoritoare poate schimba modelele de achiziție a bauturilor alcoolice. Creșterea prețului băuturilor mediu indulcite are un potențial efect multiplicator benefic pentru sănătate, prin reducerea achizițiilor de alcool, si invers la creșterea prețului bauturilor dietetice.  Deși motivele acestor asociații nu pot fi explicate in această analiză, necesitând studii suplimentare, proiectarea intervențiilor fiscale ar trebui să ia în considerare, de acum,  aceste ample rezultate potențiale.”

Substituirea cu alte alimente Studii americane (americanii au o experienta deja studiabila a taxelor pe suc , aplicate prima data in noiembrie 2014, Berkeley, CA) arata, ca si Hunt Allcott, Benjamin B. Lockwood, and Dmitry Taubinsky in studiul “Should We Tax Sugar-Sweetened Beverages? An Overview of Theory and Evidence”,  April 15, 2019 , ca exista cercetari de piata care au descoperit inlocuirea cantitatii de suc cu alte alimente, cum ar fi bauturile pentru sportivi, băuturile energizante și alte băuturi răcoritoare dar si cu alimente care nu fac parte din categoria sucurilor sau a produselor dulci.  Cel mai mai alarmanteste insa impactul unui experiment de șase luni, realizat de cercetătorii de la Universita-tea Cornell, From Coke to Coors: A Field Study of a Fat Tax and its Unintended Consequences, aplicat pe gospodăriile  dintr-un oraș american care se confrun-tă cu o taxă de 10 % pe alimente și băuturi dens-calorice. Impozitul i-a condus pe oameni sa cumpere mai multă bere . Redam din concluziile studiului:   ” … Pentru a aborda această chestiune, a fost efectuat un experiment de șase luni pe teren într-un oraș american cu 62.000 de locuitori,  unde jumătate din cele 113 gospodării recrutate în cadrul studiului, s-au confruntat cu o taxă de 10% pe alimente și pe băuturi dens-calorice și jumătate nu. Impozitul a avut ca rezultat o scădere pe termen scurt (1 lună) a achizițiilor de băuturi răcoritoare, dar nu a scăzut pe o perioadă de 3 luni sau de 6 luni. În plus, în gospodăriile care achiziționează bere, această taxă a dus la creșterea achizițiilor de bere.”  Atunci când taxa pe zahăr a fost introdusa  în Mexic, a dus la cresterea consumului de ciocolata si de dulciuri.  Am ajuns la Mexic.

Mexic, taxare din 2014, o tara ca la noi ( populatie cu venituri scazute)

Mai jos, experienta Mexicului , cu care semanam – tari sarace ( Mexicul a introdus taxe pe sucuri ai alte alimente din 2014 si s-au putut face studii privind comsumul si impactul asupra sanatatii): Studiul  “Lecții din Mexic: “impozitul nostru de zahăr nu a funcționat“, al Asociației producatorilor de băuturispune:  “Taxa specială aplicată băuturilor răcoritoare în Mexic a fost ineficientă în reducerea obezității, dar eficientă în creșterea prețurilor produselor și a colectării impozitelor. La patru ani de la punerea în aplicare a taxei și pe baza surselor oficiale, cum ar fi Sondajul lunar al Industriei Producătoare/ Monthly Survey of the Manufactu-ring Industry (EMIM) al Institutului Național de Statistică și Geografie / National Institute of Statistics and Geography (INEGI), putem afirma că consumatorii au reacționat la schimbarea prețurilor pe termen scurt , dar consumul lor obișnuit a fost reluat în timp. Impactul în consumul pe termen lung a fost minim. Cel mai puternic impact a fost în 2014, și nu a fost evident  în toate categoriile de băuturi răcoritoare, fiind mult mai mic decât estimările celor care au promovat măsura.  Dovezile au arătat că obezitatea nu s-a redus, deoarece impozitul nu a diminuat în mod semnificativ caloriile provenite de la bauturile racoritoare, și doar a reprezentat o reducere de 6,6 calorii/zi per persoană în patru ani (din mai mult de 3.000 de calorii pe zi, cat consumă în medie mexicanii)”.   Adica o reducere de 0,22 % pe an, dupa 4 ani de taxare.

 Taxa speciala pentru produse si servicii (STPS) care a fost aplicata bauturilor racoritoare s-a dovedit ineficienta pentru reducerea consumului;  Conform Alianței Micilor Comercianți (ANPEC), “30.000 de magazine mici au fost închise în 2014, ca urmare a implementării taxelor. Cu toate acestea, principalul afectat a fost consumatorul, cel  care plătește acciza și care a absorbit creș-terea puternică a prețurilor din primul an. Trebuie remarcat faptul că, la patru ani de la punerea în aplicare a taxelor, creșterea prețurilor băuturilor răcoritoa-re este de două ori mai mare decât inflația anuală a țării.” Potrivit studiului privind impozitarea caloriilor în Mexic/ Caloric Taxation in Mexico, efectuate de ITAM, ca urmare a aplicării taxei speciale, oamenii si-au scazut consumul cu 6-10 kcal pe zi, care, în comparație cu 3.072 kcal, cat consuma mexicanii zilnic, se dovedește a fi o cantitate aproape imperceptibilă.Acest studiu arată si o altă concluzie – punerea în aplicare a taxei a generat un efect de substituție, în care consumatorii au migrat la produse cu prețuri mai mici sau cu conținut caloric similar, ceea ce explică de ce nu exista schimbări semnificative în consumul total de calorii per gospodărie.     Un alt studiu,  Taxes on Sugar-sweetened Beverages as a PublicHealth Strategy: The Experience of Mexico,  spune ca: “Rezultatele preliminare arată o reducere de aproximativ 6% a achzitiilor de băuturi îndulcite de zahăr, începând cu decembrie 2014, în comparație cu 2013, și o reducere de 17% a venitului începând cu luna decembrie 2014. Rezultatele arată, de asemenea, o creștere de aproximativ 7% a achizițiilor de băuturi neimpozitate (băuturi îndulcite cu îndulcitori artificiali, apă minerală gazoasă, apă simplă, sucuri fără adaos de zaharuri și lapte fără adaos de zaharuri); în cadrul acestei categorii, vânzările de apă minerală simplă au  crescut cu aproape 4% în aceeași perioadă. ..Impozitul crește prețul produselor, ceea ce implica o reducere a cererii și, în consecință, a vânzărilor; Acest lucru, la rândul său, afecteaza ocuparea forței de muncă în Mexic.-taxa este regresiva și afecteaza toti cetatenii, în special pe cei cu resurse mai puține, pentru care băuturile răcoritoare sunt adesea un produs discontinuu.

(1) taxa crește piața informal (piata neagra) pentru alimente și băuturi din Mexic și face inutila abordarea problemei excesului de greutate și a obezitatii. 

(2) Taxele nu contribuie la reducerea consumului.

(3) Taxa se concentrează fără discriminare pe băuturi răcoritoare, deoarece problema excesului de greutate și a obezității este mult mai complexă.

(4) Taxa afecteaza a producătorii de zahăr din Mexic.

(5) Un impozit izolat acționează împotriva unei reforme fiscale cuprinzătoare.

(6) Nu există nicio dovadă că o astfel de taxă, în puținele țări în care a fost implementata, ar fi contribuit la combaterea obezității.

Cele de mai sus sunt spuse de cineva care a experimentat deja taxa pe suc si i-a simtit efectele. Este o experienta de la care putem trage invataminte, fara a repeta greselile. Studiul:  “LEARNING FROM THE MEXICAN EXPERIENCE , Health, Nutrition and Population Global Practice “, World Bank Group, spune: “… În ceea ce privește impozitele pe alimente bogate în calorii, cu scopul de a controla potențiala substituire a produsului ca efect al impozitarii, cercetatorii au studiat numarul total de calorii consumate (atat pentru alimente impozitate cat și pentru cele neimpozitate).  Au găsit o scădere a consumului de calorii de 1 %.  În măsuratorile privind IMC-ul (Indicele de masă corporală), cercetatorii nu au găsit nicio diferență perceptibilă în întreaga perioadă  examinataceea ce  este in conformitate cu impactul mic al caloriilor consumate observat.”  

In Mexic, taxa de zece cenți pe fiecare suc a dus la o scădere medie zilnică a consumului de 36 ml de suc per persoană (Colchero et col., 2016).  Cum nota Tom Sanders,  profesor de nutritie si dietetica, acesta este echiva-lentul a 16 de calorii si este „o picătură într-un ocean caloric.” Observatie: Si in Mexic, ca , de fapt, peste tot,  “scaderea” se refera la scaderea vanzarilor  fiscalizate, singurele comensurabile, nu la scaderea greutatii corporale.  Deplasarea consumului spre produse de substituire, spre alt tip de lichide: Consumul de bere in Mexic, creste brusc dupa 2014,  anul implementarii taxelor pe sucuri, de la 62-63 milioane hectolitri/an , la 79 milioane he/an si de la 51litri/an/capita la 62 litri/an/capita:

Anul Consumul, hectolitri/an Populatie, milioane Consum litri/capita/an
2013 62,5 milioane 122,5 51
2014 63,8  milioane 124,2 51,36
2015 71 milioane 125,9 56,39
2016 79 milioane 127,5 62

Figura 26: Consumul de bere, Mexic, 2013-2016, Rapoarte Statista120 si Kirin121

Este de așteptat ca piața berii să crească in Mexic, anual, in continuare, cu 5,3% (CAGR 2018-2021).   Si revenim la  studiul  “From Coke to Coors :A Field Study of a Fat Tax and its Unintended Consequences”, despre o taxă de 10 % pe alimente și băuturi denscalorice: “Impozitul i-a condus pe oameni sa cumpere mai multă bere”.   Un efect  negativ il constituie comportamentul consumatorului roman: inca nu  s-a intamplat ca cineva care a baut un suc sa se aseze la volan sis a produca un accident din cauza sucului.

Iar la accidente auto, stam iarasi bine, pe plan European. SUNTEM PE LOCUL 1 IN EUROPA.

Redam mai jos numai inceputul topului EUROSTAT, “Oameni uciși în accidente rutiere”   , pentru o tara care are cel mai mic numar mare de automobile/capita, anul 2016: Romania: 12,29% ;  Polonia: 9,86% ;  Bulgaria: 9,43%  ;  Ungaria :  8,56%:  Media UE28: 5,6%. Ne pastram pozitia, cu cele mai multe persoane ucise in accidente auto si in 2019, cu alte procente (toate tarile). Avem mai jos pozitionarea Romanie fata de vecini si de Europa:

Figura 27. Persoane ucise in accidenta auto, UE28, Eurostat127.

“Decesele rutiere raportate oficial atribuite conducerii sub influenta băuturii în perioada 2006-2016”, Raport al European Transport Safety Council, prezinta  Numărul total de decese rutiere în perioada 2006-2016, pe ani. Avand in vedere numai numarul de decese inregistrate in 2016, Romania se afla, in acel an, pe locul 6, dupa Franta (1009), Germania (225),Polonia (198) , Portugalia (163) si Spania (184/2015);

Vecinii nostrii din UE au inregistrat, Bulgaria 7 si Ungaria 75 de decese.

 Ce ar fi de facut Educatie.

Este ceea ce ne lipseste. Cum sa ne hranim rational, ce inseamna o viata sanatoasa, ce este adevar si ce este minciuna in marea informationala care ne inconjoara.De aici trebui plecat iar efectele ar fi de durata, atat in ceea ce priveste conditia fizica /sau sanatatea individuala, cat si atitudinea fata de alimentatie, de miscare, de  valorile naturii, dar si in ceea ce priveste evolutia culturala a societatii, in general.

In loc de concluzii

Iata ce spunea in data de 6 iunie 2018.  dl. Donato De Rosa, economist-şef al Băncii Mondiale despre tara noastra, într-o conferinţă de presă susţinută la Bucureşti  (un punct de vedere al unui tert, neimplicat politic): “România are cea mai mare populaţie săracă din UE. România este ţara din Uniunea Europeană cu cel mai mare număr de oameni săraci, iar peste un sfert dintre locuitori trăiesc cu mai puţin de 5,5 dolari pe zi.  Există diferenţe uriaşe între oportunităţile pe care le au locuitorii din oraşele mari şi cei din zona rurală. Chiar dacă PIB-ul per capita al vecinilor voştri, bulgarii, este mai mic, România are de departe cea mai mare populaţie săracă din UE . Dacă eşti născut la ţară, nu vei avea acces la o bună educaţie şi la un sistem medical eficient. În România s-au făcut multe îmbunătăţiri în ultimii 30 de ani, dar încă sunt mulţi oameni rămaşi în urmă. “

Bibliografie si referinte:

Allcott, Hunt, Benjamin B. Lockwood, and Dmitry Taubinsky,  “Should We Tax Sugar-Sweetened Beverages? An Overview of Theory and Evidence”, 2019;

Anabtawi, Ola, ,  “Differing Views on Obesity expressed at Conference”, University of Nottingham 2019;

Andreyeva, Tatiana PhD,  Michael W. Long, MPH, and Kelly D. Brownell, PhD ; “The Impact of Food Prices on Consumption: A Systematic Review of Research on the Price Elasticity of Demand for Food”, American Journal of Public Health. 2010  doi: 10.2105/AJPH.2008.151415 ;

Atkinson,  Anthony, Anne-Catherine, Guio and Eric Marlier, , “Monitoring social inclusion in Europe”,  Eurostat , 2017;

Badescu, Stefan, “Pretul optim”, Accedio, 2013;

Bamford, Vince , ,”Brexit fallout: Snack sales face threat of drop in discretionary spend”, 2016 ;

Barry M Popkin, Shu Wen Ng , In Mexico, Evidence Of Sustained Consumer Response Two Years After Implementing A Sugar-Sweetened Beverage Tax  Health Affairs · ,  2017 , DOI: 10.1377/hlthaff.2016.1231;

Briggs, A. D. M.; Mytton, O. T.; Kehlbacher, A.; Tiffin, R.; Rayner, M.; Scarborough, P. (2013). “Overall and income specific effect on prevalence of overweight and obesity of 20% sugar sweetened drink tax in UK: Econometric and comparative risk assessment modelling study”BMJ347: f6189. doi:10.1136/bmj.f6189PMC 3814405PMID 24179043.

Bíró, A. (2015). Did the junk food tax make the Hungarians eat healthier? Food Policy, 54, 107–115.July 2015, doi:10.1016/j.foodpol.2015.05.003;

Bonilla-Chacín, María Eugenia, Roberto Iglesias, Agustina Suaya, Claudia Trezza, Claudia Macías , “Learning from the mexican experience with taxes on sugar-sweetened beverages and energy-dense foods of low nutrition “, 2016, World Bank Group;

Boyle,  Joseph, “ How Denmark led the way on ‘sin taxes’ “ , Confectionary News , 2016,

BNN News, Estonian President refuses to proclaim «sugar tax» law as granting unjustified advantage;

BNN News, Tallink warns shipping companies would by lemonade outside Estonia in case of «sugar tax»

Calinescu,  Theodora , Dovile Adminaite , “PROGRESS IN REDUCING DRINK DRIVING IN EUROPE” February 2018;

Campbell,  Denis , Editor Health policy (17 March 2016). “Sugar tax: financially regressive but progressive for health?”The GuardianISSN 0261-3077., 10 August 2016.

Cawley John , David Frisvold Anna Hill David Jones,  !THE IMPACT OF THE PHILADELPHIA BEVERAGE TAX ON PURCHASES AND CONSUMPTION BY ADULTS AND CHILDREN!,  Working Paper 25052 ,  NATIONAL BUREAU OF ECONOMIC RESEARCH 1050 Masschusetts, September 2018,

Ceylan, Aylin , Consumer and Shopper Partner, SUGAR TAX HAS LITTLE IMPACT ON CONSUMER BEHAVIOUR , 2018;

Clay,  William D., “Public perceptions of sugar and health: implications for consumption “, Food and Nutrition Division, FAO.

Colchero, M. A., B. Popkin, J. Rivera and Ng, S. (2016) Beverage purchases from stores in Mexico under the excise tax on sugar sweetened beverages: observational study. British Medical Journal 352: h6704;

Colchero, M.A., J.C. Salgado, M.Unar-Munguia, M.Hernandez-Avila, J.A.Rivera –Dommarco, “Price elasticity of the demand for sugar sweeted beverages and soft drinks in Mexico”, Economics and Human Biology, Elsevir, 2015,

Colchero,  M. A, Carlos Manuel Guerrero-López,Mariana Molina, Juan Angel Rivera “Beverages Sales in Mexico before and after Implementation of a Sugar Sweetened Beverage Tax”, Plos, 2016, https://doi.org/10.1371/journal.pone.0163463;

Duffey, Kiyah, Gordon-Larsen, Penny, M Shikany, James, Guilkey, David, R Jacobs, David, Popkin, Barry “Food price and diet and health outcomes: 20 years of The CARDIA Study” , Archives of internal medicine, 2010;

Elin Hofverberg, Finland: Tax on Chocolate and Sweets to Be Eliminated 2017,

European Association for the Study of Obesity,  Study suggests no direct link between drinking sugar sweetened drinks and higher energy consumption or BMI in children, APRIL 30, 2019

Eurostat, Daily consumption of fruit and vegetables by sex, age and educational attainment ;

European Association for the Study of Obesity, “Study suggests no direct link between drinking sugar sweetened drinks and higher energy consumption or BMI in children”,  News Release,  29-APR-2019;

Evans, Seb: “Half of Brits can’t be bothered to live a healthier lifestyle”, Dentistry, 2019;

FAO, Nutrition Programmes Service, Food and Nutrition Division of the FAO : “Is sugar “Pure White and Deadly?” ;

Finkelstein, Eric, Chen Zhen, Marcel Bilger , James Nonnemaker, Assad M. Farooqui, Jessica E. Todd , “Implications of a sugar-sweetened beverage (SSB) tax when substitutions to non-beverage items are considered”, Journal of Health Economics, 2012;

Foodbev Media,  “Lessons from Mexico: ‘Our sugar tax hasn’t worked’, says Beverage Association. “, 2018;

Food and Beverages Desk, “Lessons from Mexico: ‘Our sugar tax hasn’t worked’, says beverage association”, 2018;

Garwood,  Paul, Christian Lindmeier , Tarik Jasarevic ,   WHO launches Global Action Plan on Physical Activity, 4 June 2018 , Lisbon, Portugal;

Group,  “Philadelphia Beverage Tax Effect – The Data Independent Sales Records Confirm Massive Loss of Customers from Local Businesses to Stores Outside City” , 2017;

Guerrero-Lopez, Carlos M., Mariana Molina, M.Arantxa Colchero, “Employment changes associated with the introduction of taxes on sugar-sweetened beverages and nonessential energy-dense food in Mexico” PublMed, 2017, doi: 10.1016/j.ypmed.2017.09.001;

Guio,  Anne-catherine, David Gordon,Hector Najera, Marco Pomati, “Revising the EU material deprivation variables”, Eurostat, 2017;

Hanks, Andrew, Wansink, B. et al. “From Coke to Coors: A Field Study of a Fat Tax and its Unintended Consequences” ; Journal of Nutrition Education and Behavior, Volume 45, Issue 4, S40 ; DOI: https://doi.org/10.1016/ j.jneb.2013.04.108 ;

HM Revenue & Customs, Soft Drinks Industry Levy Statistics ,Official Statistics, Statistics on receipts, liabilities and volume for the Soft

Kamboj,  Amrit  K., “ ‘Soda tax’ associated with 50 percent drop in sugary drink consumption in Berkeley, California” , 2019;

Karnik, Madhura ,  “The delicious truth: India is one of the fastest growing chocolate markets in the world”,  2015,

Kela, Helsinki Kuvat: Suositus korkeakouluruokailun periaatteiksi. [Recommendations for college eating principles] Kela and the National Nutrition Council, Helsinki, 2011 (in Finnish only) Satu Stenroos ISBN 978-951-669-875-8 (nid.) ISBN 978-951-669-876-5 (pdf) Juvenes Print – Tampereen yliopistopaino Oy, Tampere 2011 ;

Lauren Kane, The Economic Impact of PHILADELPHIA’S BEVERAGE TAX, 2017;

LaVito , Angelica,“Sugary drink sales in Philadelphia fall 38% after city adopted soda tax, study finds” , CNBC, 2019;

Leslie, Ian (7 April 2016). “The sugar conspiracy”The Guardian. Retrieved 15 November 2016.

Ligné,  Sigrid,  “European Soft Drink industry: key initiatives and challenges” ,  Ljubljana , UNESDA, 2015;

Marron,  Donald, Maeve Gearing, and John Iselin , “Should We Tax Unhealthy Foods and Drinks?”, Tax Policy Center, Urban Institute & Brookings Institute, 2015;

Martin, Paula, John Wardrop, “Mexican Sugar Tax – Evidence of Impact”, Health Report to minister of Health, 2015;

McCrystal, Laura ,  “Another take on soda tax: Businesses not hurt by levy” The Philadelphia Inquierer,  2017;

M.D., “Evaziunea fiscală de peste 40% în domeniul panificaţiei”, ziarul Bursa, 2018;

Nieburg,Oliver, Health tax discourages sugar alternatives, says Hunbisco, Confectionerynews, 2014;

Nieburg, Oliver, “Very difficult’to be a Danish food producer under sugar tax system, says Tom”, Confectionary News, 2013;

Norton, Francis, , Donald Marron , Kim Rueben, “ The Pros and Cons of Taxing Sweetened Beverages Based on Sugar Content”, Urban Institute,   Research Report 2016;

OECD iLibrary, Health at a Glance: Europe, 2018;

OECD, “Health at a Glance:Europe 2018, State of Health in the EU Cycle”;

OECD,” State of Health in the EU , Romania, Country Health Profile 2017”;

Oxford Economics, !The economic impact of the Soft Drinks Levy!, AUGUST 2016 , FINAL REPORT;

Oxford Economics, “ The economic impact of the Soft Drinks Levy”, Final Report, August 2016,

Oxford Economics, “The economic Impact of Philadelphia’s Beverage Tax”, 207;

Panaete, Mădălina , Copiii români au parte de cele mai puţine dulciuri din UE, 2015;

Pana, Marin: “Evaziunea fiscală la alcool și tutun, echivalentă cu arieratele la medicamentele consumate de sistemul public”, curs ed guvernare, 2013;

Pan American Health Organization. !Taxes on Sugar-sweetened Beverages as a Public Health Strategy: The Experience of Mexico. Mexico! DF,Mexico : PAHO, 2015. ISBN 978-92-75-11871-9 ;

Paraje,  Guillermo and Pablo Pincheira,  “Affordability of beer and sugar-sweetened beverages in 15 Latin American countries”,  Rev Panam Salud Publica 42, 2018;

doi.org/10.26633/RPSP.2018.49;

Petkantchin, Valentin,  “Nutrition” taxes: the costs of Denmark’s fat tax” , IEM’s Economic Note , Institut Economique Molinari, 2013;

Popkin,  Barry M, Juan Rivera, Shu Wen Ng,”Encuesta Nacional de Nutrición 1999, Beverage purchases from stores in Mexico under the excise tax on sugar sweetened beverages: Observational study”, Nutrition National Survey 1999. 2016, BMJ (online) DOI: 10.1136/bmj.h6704 ;

Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal şi a Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii , PL-x nr. 728/2018/Camera Deputatilor;

Philadelphia Beverage Tax Effect – The Data Independent Sales Records Confirm Massive Loss of Customers from Local Businesses to Stores Outside City

 von Philipsborn, Peter ,Jan M StratilJacob BurnsLaura K BusertLisa M PfadenhauerStephanie Polus,Christina HolzapfelHans Hauner, and Eva Rehfuess, “Environmental interventions to reduce the con-sumption of sugarsweetened beverages and their effects on health “ Cochrane Database Syst Rev. 2019 Jun; 2019(6): doi: 10.1002/14651858.CD012292.pub2 ;

Quirmbach,  Diana , Laura Cornelsen, Susan A Jebb, Theresa Marteau, Richard Smith, “Effect of increasing the price of sugar-sweetened beverages on alcoholic beverage purchases: an economic analysis of sales data”, J Epidemiol Community Health, 2018; doi: 10.1136/jech-2017-209791;

Ramanauskas,  Ben “Why sugar taxes are a bad idea”, Apr. 06 2019;

Ross,  Justin; Felipe Lozano-Rojas;   Are Sugar-Sweetened Beverage Taxes Regressive? Evidence from Household Retail Purchases ; FISCAL FACT No. 592 June 2018;

Ruff,  RRAkhund AAdjoian TKansagra SM.: “Calorie intake, sugar-sweetened beverage consumption, and obesity among New York City adults: findings from a 2013 population study using dietary recalls.”,  US National Library of MedicineNational Institutes of Health, DOI: 10.1007/s10900-014-9865-3

Russell,  Sam , “Fruit juice is killing you. Grab a beer instead”,  2018;

Sarlio-Lähteenkorva S, Manninen M. School meals and nutrition education in Finland. Nutrition Bulletin 2010; 35(2):172–174

Scott-Thomas, Caroline. “Denmark to scrap decades-old soft drink tax”. Food Navigator;

Scott-Thomas, Caroline , Danish-government-scraps-fat-tax-cancels-planned-sugar-tax , Food Navigator;

Shupert , Courtney,  Scott Drenkard, “ Soda Tax Experiment Failing in Philadelphia Amid Consumer Angst and Revenue Shortfalls”, Tax Foungdation / Fact Fiscal, 2017

“Soft drinks levy does industry a favour”. Food manufacture. ; 2019 ;

Strom,  Stephanie , “Fat Tax’ in Denmark Is Repealed After Criticism”, The New York Times, 2012;

Swiss Association of Mineral Water and Soft Drinks Producers, “Beverage producers’ survey finds ‘clear majority of Swiss oppose a sugar tax”, 2018;

Taylor, Mac,”Taxation of Sugary Drinks”, LAO Report,  2018

The TaxPayers’Alliance, “The impact of the sugar tax on different drinks”, UK, 2019;

Triggle, Nick (6 April 2018). “Soft drink sugar tax starts, but will it work?”BBC News. Retrieved 10 April 2018.

Triggle, Nick (16 March 2016). “Sugar tax: How it will work?”. BBC News.

Wang, Emily, Christian Rojas, and Francesca Colantuoni , “Demand for Soft Drinks USA , AJAE appendix for Heterogeneous Behavior, Obesity and Storability in the Demand for Soft Drinks”,  2016;

Wardle,  Sally . “Nottingham study says kids who have sugary soft drinks are not heavier than others”, NottinghamPost, 2019;

Wilson,  Simon , “ Boris Johnson and the sugar tax”, moneyweek, 2019;

The Wisconsin Economic Development Corporation , “Beer consumption on the rise in Mexico”, 2017;

WHO, “Assessment of the impact of a public health product tax”,  Final report, Budapest, November 2015,

WHO, “Fiscal Policies for Diet and Prevention of Noncommunicable  Diseases, Technical Meeting”,  Report 5–6 May 2015, Geneva, Switzerland ;

WHO, “Growing up unequal: gender and socioeconomic differences in young people’s health and well-being part 2. health behaviour in school-aged children (hbsc) study: international report from the 2013/2014”, Survey, Full Report, 2013; http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0003/303438/HSBC-No.7-Growing-up-unequal-Full-Report.pdf

WHO, “Report of the WHO Independent High-level Commission onNoncommunicable Diseases, Time to Deliver,” 

WHO, “Public health product tax in Hungary: An example of successful intersectoral action using a fiscal tool to promote healthier food choices and raise revenues for public health”,

WHO,  “Taxes on sugary drinks: Why do it?” , 2017;

WHO Library “ Fiscal policies for diet and prevention of noncommunicable diseases: technical”,  Meeting Report, 5-6 May 2015, Geneva, Switzerland.World Health Organization. ISBN 978 92 4 151124 7, NLM classification: WT 500;

WHO, “Taxes on Sugar-sweetened Beverages as a Public Health Strategy: The Experience of Mexico” , Pan American Health Organization, Mexico Representative Office, 2015;

Zoppi, Lois, “UK Sugar Tax may ‘not be most effective tactic’ for childhood obesity”, News Medical, Life Science, 2019;

UK Industry Position Statements“Sugar-Sweetened Beverage Tax: industry statements”, WorldObesity, 2018;

 

Resurse internet:

http://apps.who.int;

https://appsso.eurostat.ec.europa.eu

https://www.auchan.ro

https://www.bnr.ro

http://www.bursa.ro

https://www.catalina.com

https://www.confectionerynews.com

https://cursdeguvernare.ro

http://www.cdep.ro

http://www.cdt-babes.ro

https://www.digi24.ro

http://documents.worldbank.org                                                                                                                                                                                                                        https://www.emag.ro                                                                                                 

 https://www.expatistan.com                                                                                     

 http://www.euro.who.int                                                                                                

https://ec.europa.eu                                                                                       

 https://ec.europa.eu/eurostat                                                                        

 https://www.globalprice.info                                                                     

https://www.globaldietarydatabase.org                                                                                    

https://www.gov.uk                                                                                                    

 https://www.helgilibrary.com                                                                     

 https://www.horecainsight.ro                                                                                    

https://www.hotnews.ro                                                                                            

https://www.juridice.ro                                                                                

https://www.kirinholdings.co.jp                                                                                      

 https://lege5.ro                                                                                                                      

 www.loc.gov                                                                                                    

 http://www.mfinante.gov.ro                                                                          

https://medicalxpress.com                                                                                           

https://moneyweek.com                                                                                                                

https://www.oecd-ilibrary.org                                                                            

 https://www.niaaa.nih.gov                                                                                  

https://online.auchan.hu                                                                                      

https://www.statista.com                                                                                      

 http://statistici.insse.ro                                                                             

https://tradingeconomics.com                                                                                 

 https://www.who.int                                                                                           

https://en.wikipedia.org