Dumitru Nedelcu, 27 iulie 2020,

https://www.revista-ferma.ro/articole/agro-legislatie/tarisoara-si-ratisoara-in-epoca-verde

Cum au reacţionat autorităţile noastre la planurile Comisiei Europene privind Strategiile ”De la furcă la furculiţă” şi ”Biodiversitate”, piloni ai Acordului Verde?

Strategiile ”De la furcă la furculiţă” şi ”Biodiversitate” presupun atingerea unor obiective care implică semnificativ activitatea agricolă din cadrul Uniunii Europene. Aţi citit deja în paginile revistei Ferma despre intenţiile forului european de a reduce cu 50% utilizarea pesticidelor, cu 20% a fertilizanţilor şi cu cel puţin 10% a suprafeţei agricole, prin acoperire cu caracteristici de peisaj de înaltă diversitate. Aţi aflat, desigur, că, totodată, a fost plănuită creşterea suprafeţei agricole cultivate ecologic cu 25%. Aceste măsuri urmează să fie aplicate de toate statele membre, deci şi de România. Cum au reacţionat autorităţile noastre la planurile Comisiei Europene? Dar asociaţiile a căror activitate are legătură directă cu producţia şi comerţul de pesticide?

Oros le-a spus-o verde-n faţă

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a propus efectuarea unor ”analize aprofundate de impact şi soluţii alternative pentru fermieri”, avertizând că atingerea ţintelor din cadrul celor două strategii va duce la ”reducerea producţiei europene de produse agro-alimentare, cu riscul de a fi compensate de importuri care nu respectă nici pe departe aceleaşi standarde şi cerinţe”. Ministrul s-a referit, desigur, la produsele agro-alimentare ajunse pe piaţa comunitară din afara Uniunii Europene. Aceste declaraţii au fost făcute nu în faţa jurnaliştilor sau la vreo întâlnire prin ţară cu fermierii, ci în cadrul unei videoconferinţe informale a consiliului AgriFish, organizată de preşedinţia croată a Consiliului UE la începutul lunii iunie. Prin urmare, mesajul a fost transmis direct la Bruxelles.

Realităţi specifice

Atingerea obiectivelor cuprinse în cele două strategii componente ale Acordului Verde presupune o remodelare a Politicii Agricole Comune, care va intra într-un nou ciclu de şapte ani, în 2021. Statele membre sunt chemate să elaboreze o strategie naţională în baza căreia vor primi fondurile europene, un criteriu major fiind chiar respectarea noilor exigenţe privind protejarea mediului natural. Ministrul Oros a invocat existenţa unui ”cadru flexibil, adaptat nevoilor şi realităţilor specifice din fiecare stat membru, astfel încât fondurile alocate prin PAC să îşi dovedească eficacitatea”. Mai neaoş spus: ”staţi, fraţilor, nu săriţi aşa otova cu strategiile pe capul nostru, suntem şi noi într-un anumit fel, trebuie să ţinem cont de asta!” Desigur, mesajul de acest tip nu e nou la Bucureşti: încă de la aderare, din 2007, când a fost vorba să respectăm regulile europene, am tot invocat ”realităţile specifice”, ca să mai lase şi funcţionarii europeni de la ei. Și mai lasă, fiindcă nu degeaba conceptul de ”flexibilitate” face o carieră frumoasă la Bruxelles.

AIPROM a reacţionat prompt

Flexibilitate există, însă, mai mult în domeniul politicii agricole. Când e vorba de utilizarea pesticidelor, nu mai e loc pentru flexibilitate. Tendinţa e clară: reducera masivă, iată, cu 50%, a acestora. Unele substanţe active au fost deja eliminate din piaţă, fiindcă nu au mai fost reautorizate. De aceea, reacţia Asociaţiei Industriei de Protecţia Plantelor din România a fost promptă şi pe alocuri critică faţă de cele două strategii. Cu o lună în urmă, AIPROM a trimis presei un comunicat amplu numit explicit ”Cum priveşte Asociaţia Industriei de Protecţia Plantelor din România strategiile De la fermă la consumator şi pentru Biodiversitate 2030.

Concurenţă inegală cu producătorii de peste Ocean

O reducere cu 50% a utilizării pesticidelor nu este un obiectiv realist şi nu va avea efectul dorit de a crea un model de producţie alimentară mai durabil în Europa”, consideră asociaţia, convinsă că acest obiectiv nu va face din Europa un standard de urmat pentru alte părţi ale lumii, ci ”va crea sincope în procesul de producţie, în aprovizionarea adecvată cu hrană a populaţiei europene, va diminua competitivitatea agriculturii europene care va concura cu marii producători trans-oceanici care au la dispoziţie o diversitate de soluţii, plecând de la produsele de protecţie convenţionale şi până la tehnicile genetice noi precum CRISPR CAS9”.

Ce anume conferă ţării noastre un statut special?

AIPROM cheamă la luptă reprezentanţii politici şi experţii participanţi în cadrul grupurilor de lucru ale organismelor europene pentru a apăra statutul special al României.
De pildă, Tanymecus Dilaticollis, pe româneşte raţişoara porumbului, un dăunător polifag răspândit mai mult pe ogoarele noastre şi mai puţin sau chiar deloc în partea de vest a Europei. ”Dacă nu vom avea derogare pentru tratamentul la sămânţă cu insecticide neonicotinoide şi în anul 2021, România nu va avea nici nu produs eficient omologat pentru combaterea acestui dăunător”, avertizează asociaţia, care spre finalul documentului lansează critici la adresa Comisiei Europene că ”nu a acordat importanţa cuvenită evaluării efectelor resimţite de producătorii agricoli odată implementate aceste măsuri”.
Vom vedea, nu peste mult timp, cum se vor aşeza lucrurile cu adevărat. Comisia a avertizat deja că nerespectarea regulilor va atrage suspendarea fondurilor europene. Rămâne de văzut ce reguli vor fi fixate până la urmă. Negocierile continuă.

CE LOC OCUPĂ ROMÂNIA LA CONSUMUL DE PESTICIDE?

AIPROM semnalează că de fapt consumul de pesticide în România nici nu ar fi la cote înalte: ”România consumă circa 700 gr/ha de substanţă activă de pesticide, Ungaria consumă 1,2 kg/s.a ha, iar media UE este de peste 2 kg/s.a ha”. Stabilirea unor ţinte cantitative de reducere a utilizării produselor de protecţie a plantelor trebuie să plece de la nevoile actuale ale fermierilor de a controla bolile şi dăunătorii fără a le crea acestora dezechilibre economice sau a duce la creşterea preţului produselor agricole şi fără a afecta aprovizionarea cu alimente pentru consumatori.
Click AICI şi vezi pe ce loc ne situăm în clasamentul european privind consumul de pesticide!

un articol de DUMITRU NEDELCU .
mai multe pe această temă, www.revista-ferma.ro ;

......................................

ROMÂNIA PE LOCUL 6 LA CONSUMUL DE PESTICIDE! Agroinfo 11 iunie 2020 -

Vasile Iosif, director general FMC Agro Operational Romania, presedintele AIPROM

Comunicat AIPROM

Având în vedere creșterea frecvenței articolelor apărute în mass-media în ultima perioadă cu privire la vânzarea de produse de protecție a plantelor din România raportat la alte țări din Uniunea Europeană, Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM) ne-a transmis un comunicat în care face câteva precizări.

Raportul publicat în luna mai 2020 de către EUROSTAT situează România pe locul 6 în Europa la consumul de produse de protecție a plantelor.

Datele noastre proprii din exercițiul black-box la care participă peste 90% dintre jucătorii din piața de pesticide din România (companii care pun pe piață produse de protecție a plantelor) confirmă fluctuații ale consumului de pesticide în România în ultimii ani. Din 2012 și până în 2016 s-au înregistrat creșteri de valori, dar începând din 2016 fie avem creșteri foarte moderate, fie scăderi (de ex. în anul 2018 față de anul 2017). În plus, nu este în nici un fel surprinzător faptul că România se situează pe poziția 6 în clasamentul vânzărilor de pesticide, fiind un fapt cunoscut că țara noastră deține a-6-a cea mai mare suprafață agricolă utilizată dintre statele membre ale Uniunii Europene.

Raportul EUROSTAT se bazează pe datele colectate de Institutul Național de Statistică (INS). Apreciem că pentru o corectă estimare a cantității de pesticide plasate pe piață din România trebuie înțeles modul în care se face colectarea datelor la nivelul INS.
(https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/tai02/default/table?lang=en).

În același timp tot pe site-ul EUROSTAT https://ec.europa.eu/eurostat/en/web/products-eurostat-news/-/DDN-20200603-1 (Sales of pesticides in the EU) graficul care ilustrează evoluția vânzărilor de pesticide în perioada 2011-2019 evidențiază faptul că în România s-a înregistrat în medie o scădere a vânzării de produse de protecție a plantelor și nu un progres. În prezent, în România se consumă o cantitate de cca. 640 g de substanță activă pe hectar, de aproape 2 ori mai puțin față de cantitatea consumată de fermierii din Ungaria (1,2 kg/s.a ha) și de 3 ori mai puțin față de media Uniunii Europene (de peste 2 kg/s.a ha). Comparând consumul de produs comercial la hectar, observăm că în România se consumă în medie 860 g, față de 1.744 g în Ungaria, 2.847 g în Franța, 2.539 g în Germania sau 1.466 g în Polonia.

Progresele înregistrate de către industria de protecție a plantelor în ceea ce privește eficacitatea unui produs sunt reale și măsurabile și acestea se reflectă în creșterea producției agricole care s-a dublat în numai câțiva ani. Desigur că această producție este legată de investițiile făcute de fermieri în inputuri agricole.

Trebuie să luăm în calcul și situația reală din țară, de diferențele înregistrate între anii agricoli care determină necesitatea și apetitul pentru investiții ale fermierilor. Astfel, în această perioadă (2011-2019) a continuat procesul de comasare a terenurilor agricole, asociat cu interesul tot mai mare pentru investiții în acest domeniu din partea investitorilor străini care au venit cu o altă experiență profesională (tehnologizarea agriculturii, investiții în echipamente, inputuri, etc) și au valorificat solul productiv din țara noastră.

A crescut profesionalizarea agricultorilor și dorința de creștere a randamentelor culturilor (în special pentru cultura mare) și s-a înregistrat o creștere a competitivității, precum și nevoia de a crește numărul de tratamente pentru unele segmente (ie. cereale).

Fermierii au devenit mai conștienți de nevoia de creștere a calității produselor obținute pentru a putea respecta standardele noi impuse de piața comerțului de cereale (trade), fiind astfel cerute recolte de calitate superioară.

Presiunea bolilor și dăunătorilor ca urmare a schimbărilor climatice din ultimii ani a determinat o creștere a nevoii pentru tratamente astfel încât fermierul să își poată proteja eficient cultura.

Scăderile sau mai bine zis fluctuațiile în investiția de inputuri (pesticide) pot fi asociate variațiilor prețurilor cerealelor, variații de la an la an în agricultură (ani cu secetă etc) și deci și apetitul de a investi în inputuri (reducerea numărului de tratamente) a variat în funcție de disponibilitățile financiare.

Având în vedere interdicțiile de restricționare sau interzicere a unor produse de protecție a plantelor, valoarea inputurilor (produse de protecție a plantelor) folosite pentru a proteja un hectar de culturi a crescut pentru că noile produse, mai performante, mai avansate tehnologic, se achiziționează la un preț mai ridicat decât produsele ce înglobează o tehnologie mai vechie.
Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România promovează implementarea bunelor practici agricole privind utilizarea produselor de protecție a plantelor, precum și a principiilor privind managementul integrat al dăunătorilor. Apreciem că agricultura românească va beneficia de avantajele oferite de promovarea legislației privind culturile minore și a legii de comercializare a produselor de protecție a plantelor, acte legislative pe care AIPROM le-a promovat și a căror implementare este atent urmărită alături de autoritățile din domeniu.

* * *