Problema tratării semințelor cu neonicotinoide va rămâne

noiembrie 14, 2020 agrimanet

  

Va trece si anul 2020, dar problema tratarii semintelor cu neonicotinoide va ramane

In ultimii ani, o serie de „clase de insecticide” au fost eliminate din practica agricola curenta (cloroderivate sau o parte din organofosforice). Neonicotinoidele, o noua clasa de pesticide relativ netoxica pentru majoritatea vertebratelor, cu structura chimica bazata pe nicotina (substanta prezenta in plantele de tutun ce au actiune toxica asupra daunatorilor) au aparut in anii 1970. Neonicotinoidele au fost utilizate pentru tratamente fitosanitare la aproximativ 200 specii de plante cultivate, reprezentand circa 1/3 din productia totala de insecticide.

Neonicotinoidele sunt mai mult sau mai putin specifice, avand o toxicitate ridicata pentru insectele daunatoare si scazuta pentru mamifere, aspect ce le face mai sigure decat vechile insecticidele. In acelasi timp, aplicarea lor in cazul tratamentului semintelor reduce  cantitatea de pesticid aplicata pe suprafata.

Problema a fost mereu in atentia revistei „Sanatatea Plantelor” care a avut o serie de informatii de larg interes.

• ”Asociatia Nationala a Fermierilor din Marea Britanie (NFU) a obtinut aprobarea pentru utilizarea in conditii de urgenta a unor produse de tratat samanta de rapita din categoria neonicotinoidelor (clotianidin, beta-cifluthrin si tiametoxam)”.
• ”In Finlanda a fost efectuat prin proiectul intitulat „Neomehi” un studiu cu privire la posibilul impact al tratamentelor cu neonicotinoide la rapita asupra populatiilor de albine. Proiectul a fost condus de Institutul Finlandez pentru Resurse Naturale (Luke) si Autoritatea Finlandeza pentru Securitatea Alimentara (Evira)”.
• ”Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentara (EFSA) analizeaza in prezent noile cercetari privind utilizarea produselor neonicotinoide. Nu se stie insa cand Comisia Europeana va revizui decizia din 2013 privind limitarea utilizarii acestor produse”.

Pentru anul 2020, MADR a reusit, cu eforturi deosebite, sa impuna o derogare, numai pentru cultura de porumb si sfecla de zahar, pentru tratarea semintelor cu neonicotinoide. Este de competenta autoritatilor autorizate sa urmareasca cand, unde si poate mai ales daca a fost utilizat acest mijloc de protectia plantelor intr-un mod justificat.

Reamintim celor interesati datele problemei pentru care Romania are o situatie speciala in gasirea unor mijloace adecvate de combatere a unor daunatori deosebit de periculosi care ridica probleme nemaiintalnite in alte tari europene.

Ratisoara porumbului (Tanymecus dilaticollis) si gandacul pamantiu (Opatrum sabulosum)

Ratisoara porumbului (Tanymecus dilaticollis) si gandacul pamantiu (Opatrum sabulosum), sunt principalii daunatori ai culturilor agricole (porumbul si floarea soarelui);

In lipsa unor masuri eficiente de combatere, productivitatea culturilor de porumb si floarea soarelui ar putea sa scada cu pana la 40%, din cauza cresterii semnificative a presiunii unor daunatori specifici, avand drept consecinta reducerea veniturilor pentru fermier.

Tratamentul semintei este cea mai eficienta metoda de combatere a acestor dauatori pentru ca:

• Prin efectul sistemic se absorb insecticidele in tesutul plantei si daunatorul care consuma planta este combatut. Daunatorii sunt combatuti proportional cu cantitatea de tesut vegetal consumat.
• Efecul pesticidului se manifesta chiar de la rasarirea plantelor. Atunci cand atacul daunatorilor este crucial de a fi stopat, dupa faza de 5 frunze la porumb si 2-4 frunze la floarea soarelui, pesticidele au o eficacitate deosebita asigurand combaterea daunatorilor in conditiile unui nivel obisnuit al populatiei daunatorilor (chiar si in conditii ce nu permit intrarea altor utilaje de combatere in camp).
• Nivelul pesticidului in tesuturile plantelor scade odata cu dezvoltarea plantelor provenite din seminte tratate.
• Cantitatea de substanta activa aplicata pe unitatea de suprafata este cea mai scazuta, in comparatie cu alte metode de tratament (granule in si pe sol, tratamente in vegetatie).
• Costul tratamentului este mult mai scazut in comparatie cu alte metode de tratament (granule in si pe sol, tratamente in vegetatie).
• Modul de aplicare a tratamentului, calitatea acestuia si eficienta produsului utilizat pot fi monitorizate si orice disfunctionalitate poate fi descoperita prin trasabilitatea semintelor tratate care sunt urmarite de autoritatile competente.

In Romania, neonicotinoidele sunt dificil de inlocuit, deoarece daunatorii specifici sunt greu de combatut cu un alt tip de produse. Cu toate acestea, s-a incercat sa se ofere fermierilor niste solutii de compromis, sa le spunem, pentru a putea proteja aceste culturi agricole.

In afara de tratamentul semintei, nu exista, la ora actuala, o metoda fezabila de a controla ratisoara porumbului (Tanymecus dilaticollis) si gandacul pamantiu (Opatrum abulosum), principalii daunatori ai acestor culturi, din care primul este foarte important in sud-estul Romaniei (daunatorul este numai o prezenta faunistica in alte zone EU, fara importanta economica pentru aceste culturi), nefiind chiar semnalat.

Combaterea acestor daunatori se poate face prin asolament, imposibil de realizat in conditiile din Romania, deoarece ca suprafata agricola utilizata, Romania este pe locul 6 printre tarile UE, dar agricultura este insuficient mecanizata, fiind afectata de fragmentarea proprietatii agrare, lipsa capitalului si a sistemelor de irigatii, precum si de lipsa educatiei profesionale a lucratorilor agricoli. Din cele aproximativ 5 milioane de hectare arabile, 2,3-2,7 milioane hectare sunt cultivate cu porumb, aproximativ 1,0 milioane hectare cu floarea soarelui si circa 0,46 milioane hectare cu rapita, iar cu grau circa 2,1 milioane hectare. In aceste conditii este aproape imposibil de a se putea evita atacul principalilor daunatori din culturile de porumb si floarea soarelui, prin rotatia culturilor.

Combaterea biologica a acestor daunatori este in stadiul experimental, necesita studii/cercetari, investitii in productie, costuri de inregistrare, de cele mai multe ori este preventiva, actioneaza in timp, nu sunt produse omologate.

Nu exista interesul marilor firme ce produc sau comercializeaza pesticide pentru omologarea unor pesticide (noi ca substante active sau ca mod de aplicare), in aceste conditii, pentru a raspunde cerintelor agriculturii/fermierilor din Romania. S-a omologat sub presiune un produs accesibil, care in anumite conditii, la un nivel scazut de infestare cu principalii daunatori specifici, in conditii climatice deosebit de greu de indeplinit in conditii de camp (moment de aplicare, momentul aparitiei atacului daunatorului, posibilitatea de a intra cu tratamente in camp in conditii de ploaie sau/si biologia daunatorilor) ar putea fi un substitut (putin eficace si eficient economic) la tratamentul semintei cu neonicotinoide.

Aplicarea tratamentelor de combatere in perioada de vegetatie nu este o masura de control eficienta a daunatorilor specifici, deoarece:

• Tratamentele trebuie aplicate atunci cand se inregistreaza atacul (moment imposibil de evaluat cu exactitate in conditiile in care este vorba de urmarirea (pe o perioada de 2-3 saptamani) a unor suprafete cultivate extinse.
• Deseori nu se poate intra in camp (ploi, lipsa de timp si personal specializat) pentru estimarea necesitatii tratamentelor (pe o anumita sola, la un anumit moment).
• Efectul ireversibil al atacului daunatorilor se poate manifesta deseori in 2-3 zile (la densitati peste 10 exemplare/m², in conditii de temperatura optima, fara precipitatii si fara inorari accentuate).

Aplicarea tratamentelor de combatere prin utilizarea unor produse granulate ar putea fi o optiune doar in anumite circumstante, deoarece:

• Au efect numai in cazul unor densitati reduse a daunatorilor (intre 3-10 exemplare/m²). Deseori, in Romania, pe anumite suprafete, in anumite conditii, se inregistreaza densitati de peste 15-30 exemplare/m². Densitatea maxima inregistrata a fost de 165 exemplare/m².
• Aplicarea acestui tip de tratamente afecteaza mult mai mult biocenoza.
• Se aplica in doua In sol, odata cu semanatul, in doza de 12 kg/ha, folosind un dispozitiv special care trebuie procurat, marind cheltuielile fermierului. Aplicarea pe suprafata solului, in timpul perioadei de rasarire, la 7 zile de la semanat, a dozei de 12 kg/ha granule, in banda, pe randul de cultura, 15 cm latimea benzii cu produs aplicat la suprafata pe randul culturii in rasarire folosind un dispozitiv special. In total: 24 kg/ha in doua treceri la semanat si la rasarire. Deseori, pentru aplicarea fazei a doua nu se poate intra in camp si cunoastem faptul ca atacul deosebit de pagubitor al daunatorilor se poate manifesta in 2-3 zile. Aplicarea produsului in sol nu influenteaza in mod deosebit populatia daunatorului (din cauza biologiei lui dilaticollis ce ierneaza la 40-60 cm in sol si iese in primavara, la suprafata, unde isi cauta hrana). Aplicarea pe suprafata solului protejaza cultura in banda, pe randul de cultura, 15 cm latimea benzii. In restul suprafetei daunatorul nu este afectat (se mentine populatia si poate creste pentru anii urmatori), iar in cazul unor precipitatii sau absorbtiei umiditatii, produsul este spalat si eficacitatea sa pentru protejarea benzii de 15 cm latime scade dramatic, permitand daunatorului sa compromita cultura si pesticidului sa influenteze negativ biocenoza.

Univ. Dr. Ioan Rosca, Director general ICDPP Bucuresti

Articol preluat din revista Sanatatea Plantelor