FEDERATIA CULTIVATORILOR DE SFECLA DE ZAHAR DIN ROMANIA


From Farm To Fork!

PATRONATUL ZAHARULUI

DIN ROMANIA

March 5, 2020


Categorii:

CULTURA SFECLEI SI INDUSTRIA ZAHARULUI IN ROMANIA. SCURT ISTORIC

Istoricul culturii sfeclei de zahăr  şi a industriei zahărului în ţara noastră

Dr.ing. Ioan Gherman

     

Cultura sfeclei de zahăr a fost introdusă în Europa la începutul secolului al XIX- lea după decretarea Blocadei continentale  de către Napoleon (care a interzis  importul de zahăr de trestie pe continentul european) . Prima fabrică din Europa şi din lume care producea zahăr din sfeclă a fost construită în Silezia în 1802.
La noi în ţară sfecla de zahăr pentru industrializare a fost introdusă în cultură pentru prima dată în 1831 în judeţele Sălaj şi Cluj , pentru a aproviziona cu sfeclă  prima fabrică de zahăr de mică capacitate construită în 1831 la Gîrbău, jud. Sălaj.  În anul 1835 e semnalată cultura sfeclei şi în Ţara Bârsei deoarece se construise o mică fabrică de zahăr şi la Braşov.
      Primele încercări experimentale cu sfeclă de zahăr au fost făcute în 1863 de către P.S. Aurelian la Şcoala Superioară de Agricultură de la Herăstrău şi apoi de către F. Montaneri, care a publicat în 1871 o broşură  despre cultura sfeclei de zahăr: Memoire sur la fabrication du sucre indigene en Roumanie.
            În anul 1873 a apărut Legea pentru încurajarea introducerii industriei za-hărului în ţară prin care s-au acordat scutiri de impozite şi s-au protejat primele fabrici de zahăr.
           În anul 1875 s-a pus în funcţiune prima fabrică  modernă de zahăr din ţară la Secuieni, jud. Bacău, în anul 1876 s-a pus în funcţiune  fabrica de la Chitila iar în anul 1889 fabrica de la Bod (în prezent fiind singura fabrică de zahăr din ţară care funcţionează neîntrerupt de 131 de ani).
             În anul 1876 sfecla de zahăr era cultivată la noi în ţară pe suprafaţa de 14.000 ha, în 1938 suprafaţa cultivată a crescut la 32.600 ha   iar în 1950 a ajuns la 71.600 ha . Sfecla produsă pe această suprafaţă era prelucrată în cele 8 fabrici rămase după război.
              După 1960 a început construcţia de noi fabrici de zahăr (unele cu capa-citate de 4000 t/ 24 de ore) , astfel că în anul 1989 în ţară funcţionau 33 de fabrici cu o capacitate totală de prelucrare de 83 .000 tone sfeclă în 24 de ore.
             În  perioada anilor 1960-1989 au crescut mult şi suprafeţele cultivate cu sfeclă , acestea ajungând în anul 1989 la 240.300 ha , din care peste 100.000 ha erau cultivate în zone cu sisteme de irigare. În anul 1989 s-a produs în ţară o cantitate totală de 6,7 milioane  tone de sfeclă, din care s-au extras 507.000   tone de zahăr, asigurându-se integral consumul intern de zahăr al ţării.
            În ultimii ani suprafeţele cultivate cu sfeclă de zahăr la noi în ţară au scăzut dramatic , iar producţia de zahăr obţinută din sfeclă a ajuns să repre-zinte numai 20- 21 % din producţia realizată în anul 1989.
În ţara noastră în perioada 1984-1989 suprafaţa cultivată cu sfeclă a scăzut progresiv de la 279.000 ha (în 1984) la 240.300 ha în 1989, această scădere nefiind semnificativă. Scăderi semnificative de suprafeţe s-au produs după 1990, ajungându-se în anul 1995 la 133.200 ha , în anul 2000 la 48.400 ha, în anul 2004 la numai 13.000 ha  iar în anul 2005 suprafaţa a crescut la 22.000 ha însămânţate cu sfeclă. În anul 2006 suprafaţa cultivată cu sfeclă a crescut la            29 .000 ha de pe care s-au recoltat 900.000 tone de sfeclă,  din procesarea lor obţinându-se o cantitate de 119.000 tone zahăr.
           În anul 2007 s-au însămânţat cu sfeclă 27.000 ha şi s-au recoltat 22.300 ha de pe care s-au obţinut 769.000 tone sfeclă prin prelucrarea căreia au rezultat 94.440  tone zahăr alb. În anul 2008 s-au recoltat 17.800 ha cultivate cu sfeclă şi cele 4 fabrici procesatoare de sfeclă au produs  o cantitate totală de 108.670 tone zahăr. În anul 2009 s-a însămînţat suprafaţa de 21.000 ha cu sfeclă şi la recoltare şi după procesare  se estimează realizarea cotei de zahăr a ţării (104.660 tone).
           La aderarea la UE  România a obţinut o cotă anuală de 109.164 tone zahăr din sfeclă şi o cotă  de 329.636 tone zahăr brut din import care să fie rafinat la noi în ţară şi 9.981 tone de izoglucoză din porumb. În cadrul politicii de restructurare a sectorului zahăr în cadrul UE, Comisia Europeană a solicitat în perioada 2006-2008 tuturor Statelor Membre care cultivă sfeclă de zahăr să-şi reducă voluntar cotele de zahăr şi să  închidă unele fabrici pentru a reduce producţia de zahăr cu 6 milioane de tone şi pentru a reduce preţul sfeclei cu 45%. După 3 ani de reformă s-a redus cota de zahăr din sfeclă în ţările membre UE cu 5,8 milioane tone, prin închiderea a 80 de fabrici de zahăr, cu pierderea a 25.000 locuri de muncă în mediul rural, cu 138.000 de ferme care au renunţat să mai cultive sfeclă iar suprafaţa cultivată cu sfeclă în UE s-a redus cu 700.000 ha. Cultura sfeclei de zahăr a dispărut complet în 5 ţări europene (Irlanda , Slo-venia, Letonia, Portugalia şi Bulgaria) şi prin reducerea drastică a suprafeţelor cultivate şi a cotelor de zahăr în Ungaria, Italia, Spania, Grecia şi Slovacia.
La noi în ţară această reformă s-a concretizat  prin faptul că anul 2008 Fabrica de zahăr Oradea a renunţat benevol la 13,5 % din cota ei de zahăr (cca 4.500 t), astfel incât cota de zahăr din sfeclă  a României s-a redus la 104.660 tone. România a înregistrat cea mai mică reducere de cotă (4 %); toate celelalte ţări au redus cota cu minim 14-15% şi maxim 75%.
           Cele 94.400 tone zahăr din sfeclă produse în anul 2007 reprezenta cca. 19% din consumul anual de zahăr al României (cca 500.000 tone). Cota de 329.636 tone zahăr obţinut din zahăr brut din import a asigurat cca 66% din consumul de zahăr al ţării, restul de cca 15 % din consumul de pe piaţă fiind asigurat de importurile de zahăr alb din alte ţări ( majoritatea din UE).
 Precizăm că până în anul 1989 consumul anual intern de cca 550.000 tone zahăr era asigurat exclusiv din zahărul din sfeclă produs la noi în ţară.
 În ţările UE este stabilit un preţ unic garantat al sfeclei de zahăr  de calitate standard (cu un conţinut în zahăr de 16%). În anul 2008 acest preţ a fost de 27,8 Euro/ tona de sfeclă neto de plată, dar în 2009 scade la 26,28 Euro/tona de sfeclă. Acest preţ era obligatoriu şi pentru ţara noastră. Datorită creşterii substanţiale a preţurilor la motorină, îngrăşăminte, erbicide, seminţe etc. un fermier care obţine o producţie sub 40 tone sfeclă/ha nu-şi va putea acoperii cheltuielile de producţie prin vînzarea sfeclei şi va lucra în pierdere.                             

  În anul 1998  în ţară erau în total 238.195 cultivatori de sfeclă de zahăr, din care 98% cultivau sfeclă pe suprafeţe foarte reduse (media 0,28  ha) dar aveam şi cultivatori (societăţi comerciale) cu suprafeţe cuprinse între 170 -200 ha , în 2004 mai aveam 14.200 de cultivatori. În anul 2007 suprafeţele cultivate cu sfeclă de un fermier au variat între minim 0,4 ha şi maxim 300 ha. În anul 2007 cele 22.300 ha au fost cultivate de un număr de 5.341 fermieri, suprafaţa medie cultivată /fermier fiind de 4,18 ha. Toamna anului 2007 a fost ploioasă şi dificilă creeind mari probleme la recoltarea şi transportul sfeclei , mărind procentul de impurităţi şi scăzând procentul de zahăr al sfeclei, reducându-se astfel câştigurile fermierilor. Aceste cauze i-au determinat pe mulţi fermieri mici să renunţe la cultura sfeclei. Astfel, în primăvara anului 2008, în zona fabricii de zahăr Luduş au renunţat la cultura sfeclei 2.297 cultivatori , în zona fabricii de zahăr Bod au renunţat 1.056 cultivatori , iar în zona fabricii Roman 23 de cultivatori. În total numărul de cultivatori a scăzut de la 5.341 în 2007 la 1555 în 2008 şi la 1464 în 2012, crescând suprafaţa medie cultivată cu sfeclă /fermă la 17,50 ha.
          Din aceste reduceri drastice a numărului de cultivatori rezultă două concluzii importante :
   1. Această cultură este grea şi pentru mulţi cultivator, a reprezentat o presiune foarte mare, aceştia alegând să renunţe la ea.
   2. Cei care au rămas sunt cultivatorii cei mai serioşi,  ei reuşind în situaţia  scăderii numărului de cultivatori să-şi crească suprafeţele şi îndeosebi pro-ducţiile la hectar, astfel încât fabricile să-şi poată realiza cotele de zahăr ce le-au fost acordate.
    Majoritatea cultivatorilor mici (care cultivă sub 5 ha) nu posedă setul de utilaje care să asigure mecanizarea totală a culturii sfeclei şi sunt obligaţi să apeleze la terţi care să le execute lucrările de pregătire a patului germinativ, însămânţarea, erbicidarea şi recoltarea. Lipsa acestor maşini duce la efectuarea acestor lucrări în afara epocii optime cu efecte negative serioase asupra producţiei de sfeclă/ha. În ultimii 2-3 ani un număr mai mare de fermieri mijlocii şi mari s-au dotat cu utilaje pentru cultura sfeclei , astfel că în viitorii ani se va produce o concentrare a suprafeţelor cultivate în aceste ferme şi se va reduce numărul cultivatorii mici.   Din cele 33 fabrici de zahăr cu o capacitate totală  de prelucrare de 83.000 tone sfeclă în 24 de ore existente în 1989, în 2009 au mai rămas viabile 9 fabrici, dar dintre acestea în prezent mai procesează sfeclă de zahăr numai 3 ( Luduş, Bod, Roman).
          Principalele cauze care au dus la diminuarea  suprafeţelor cultivate cu sfeclă sunt următoarele:

  • Reducerea suprafeţelor irigate din sudul ţării care au determinat eliminarea suprafeţei cultivate din Câmpia Română
  • Fărâmiţarea suprafeţelor prin aplicarea legii 18/91, mulţi mici proprietari au renunţat să cultive sfeclă deoarece nu aveau sistema de maşini necesară;
  • Neasigurarea plăţii la timp a sfeclei de zahăr predate de către unele fabrici de zahăr (în perioada 1993- 1998);
  • Închiderea unor fabrici de zahăr care au acumulat mari datorii;
  • Lipsa sistemei de maşini specifice pentru cultura sfeclei de zahăr şi în special a combinelor de recoltare;
  • Slaba susţinere financiară acordată acestei culturi care este o cultură intensivă cu costuri mari de producţie;
  • Nerespectarea tehnologiei de cultură care a determinat obţinerea unor producţii mici şi ineficiente cu costuri ridicate, cultura devenind nerentabilă pentru cultivatorii respectivi;

     Pentru redresarea culturii sfeclei de zahăr la cererile insistente ale FCSZR, prin Hotărâre de Guvern în 2002 , sfecla de zahăr şi zahărul au fost declarate produse de importanţă naţională iar guvernul României a luat în ultimii ani o serie de măsuri de susţinere a cultivatorilor de sfeclă , astfel încât  în anul 2002 s-a acordat o subvenţie de 250.000 lei/tona de sfeclă  neto de plată predată la fabrică şi în toamna anului 2002 s-a acordat  o subvenţie de 2.000.000 lei/ ha de teren pregătit pentru însămânţat cu sfeclă în 2003.
    În anul 2003 s-a acordat o subvenţie de 275.000 lei /tona de sfeclă predată.
    În anul 2004 subvenţia a crescut la 500.000 lei /tona de sfeclă predată.
    În anul 2005 se acordă o subvenţie de 500.000 lei / tona de sfeclă neto de plată predată în fabrică şi o subvenţie de 2.000.000 lei / ha cultivat cu sfeclă (conform legii 596/2003)
    În anul 2006 subvenţia a fost de 15 milioane lei /ha cultivat dacă producţia de sfeclă a fost sub 35 t/ha şi 20 milioane lei /ha dacă producţia de sfeclă a depăşit 35 t/ha.
     Din anul 2007, odată cu integrarea României în Uniunea Europeană, subvenţiile la cultura sfeclei de zahăr au fost completate, alături de  “Schema de plăţi naţionale directe complementare în sectorul vegetal”  şi “Schema de ajutor pentru producţie marfă”  cu bani europeni respectiv “Schema de plată unică pe suprafaţă” şi “Plata separată pentru zahăr”.
    În anul 2007s-a acordat o subvenţie de 30 lei/ tona de sfeclă , la care s-a dăugat o subvenţie de 1.068 lei /ha cultivat cu sfeclă de zahăr.
    În anul 2008 s-a acordat o subvenţie de 30 lei /tona de sfeclă la care s-a adăugat o subvenţie de 1.400 lei/ ha cultivat cu sfeclă.   În anul 2009  se acordă o subvenţie de 30 lei/tonă la care se adaugă o subvenţie de 423,77 Euro/ha (1.779,83 lei/ha cultivat cu sfeclă).
      Aşa cum rezultă din cifrele prezentate subvenţia la sfeclă a crescut an de an în ultimii 8 ani , făcând din sfeclă una din cele mai rentabile culturi de câmp la noi în ţară. Conform HG Nr.1211/2009 sfecla de zahăr este cea mai bine subvenţionată cultură din ţara noastră. Acest lucru s-a realizat numai datorită faptului că cultivatorii de sfeclă de zahăr au fost organizaţi în Asociaţii şi Federaţia de profil astfel putându-se face lobby-iuri la niveluri decizionale.
Sursa: http://www.fcszr.ro/

 

Realizări în ameliorarea sfeclei de zahăr

I. Gherman

     Din anul 1948 ( când au început lucrările de ameliorare la sfecla de zahăr la noi în ţară) şi până în prezent, lucrările de ameliorare au fost orientate spre crearea de soiuri şi hibrizi de mare productivitate , cu conţinut ridicat în zahăr şi conţinut scăzut în substanţe melasigene,  cu randament ridicat de extracţie în fabricile de zahăr, tolerante la atacul de cercosporioză şi la bolile care pro-duc putrezirea,  rezistente la lăstărire în primul an de vegetaţie, etc.
Pentru realizarea acestor obiective s-au utilizat metode moderne de ameliorare ca poliploidia, consangvinizarea, androsterilitatea plasmogenică etc.
În urma cercetărilor efectuate în perioada 1948-1953, au fost create primele soiuri diploide plurigerme  româneşti de sfeclă de zahăr: Bod 165, Lovrin 532, Câmpia Turzii-34, care au fost omologate în 1953. În anul 1960 practic întreaga suprafaţă era cultivată cu cele 3 soiuri româneşti.
        Prin utilizarea poliploidiei au fost create şi omologate  la ICCS Braşov soiu-rile plurigerme Românesc Poli 1 (1968), Românesc Poli 7 (1968), Polirom (1975) precum şi cele poliploide monogerme Monorom (1975) şi Braşov A519 (1977).
Prin aplicarea consangvinizării la sfecla de zahăr s-au obţinut linii consangvini-zate diploide plurigerme şi monogerme cu un grad înalt de homozigoţie (peste 98%), linii stabile aflate în generaţia ‘8-‘10.
        Prin hibridarea acestor linii s-au obţinut hibrizi sintetici care manifestă  o mare uniformitate şi un puternic efect heterozis în special pentru producţia de rădăcini şi pentru producţia de zahăr. Prin aplicarea acestei metode s-a obţinut hibridul sintetic diploid plurigerm Braşov ( omologat în 1975) şi hibridul diploid monogerm Stupini ( omologat în 1977).
        În anul 1988 a fost omologat şi introdus în producţie soiul sintetic diploid monogerm Bârsa obţinut prin încrucişarea unor familii diploide monogerme ( fără utilizarea de polenizatori plurigermi).
În anul 1994 a fost omologat şi introdus în producţie primul hibrid trilinial tri-ploid monogerm românesc – Andra, creat pe bază de androsterilitate plasmo-genică.
În anul 2000 a fost omologat hibridul diploid monogerm Florentina creat de asemenea pe bază de androsterilitate plasmogenică.
În perioada 1960- 1991 întreaga suprafaţă ocupată cu sfeclă de zahăr în ţară a fost cultivată practic numai cu soiuri româneşti  iar din anul 1992 au început să fie cultivate şi soiuri străine ( sămânţă importată). În anul 1998 soiurile româ-neşti erau cultivate pe 72 % din suprafaţa cultivată, 28 % din suprafaţă fiind cultivată cu sămânţă importată sau produsă la noi în ţară din soiuri străine. 

În anul 2004 la încheierea negocierilor de aderare la UE , ţării noastre i sau acordat următoarele cote :
–    zahăr alb din sfeclă de zahăr  :109.164 tone
–    zahăr brut pentru rafinare :     329.636 tone
–    izoglucoză (din porumb) :             9.981 tone 
            Industria zahărului din ţara noastră este capabilă să asigure în următorii ani realizarea cotei de 109.200 tone de zahăr /an prin prelucrarea sfeclei şi a cotei de rafinare a cantităţii de 329.636 zahăr brut importat
            Pentru redresarea culturii sfeclei de zahăr guvernul României a luat în ultimii ani o serie de măsuri de susţinere a cultivatorilor de sfeclă , astfel în anul 2007 se acordă o subvenţie de 2.000 -2.500 lei / ha de sfeclă cultivată.
           Pentru realizarea cotei de 109.164 t zahăr din sfeclă este necesară culti-varea anuală a maxim 30.000 ha cu sfeclă de zahăr în România, rămânând disponibile 210.000 – 220.000 ha care pot fi cultivate anual cu sfeclă de zahăr pentru producerea de bioetanol.
              În perspectivă, de pe suprafaţa de cca 210.000 ha care s-ar putea cultiva anual la noi în ţară cu sfeclă de zahăr  pentru obţinerea de etanol ; la o producţie medie de numai 50 tone /ha ar rezulta o producţie totală anuală de 10,5 milioane tone sfeclă de zahăr, din care se pot extrage cca  11,2 milioane hl etanol, anual.

               În perioada 1967- 2006 institutul şi staţiunile de cercetare specializate în sfeclă de zahăr au produs întreaga cantitate de sămânţă necesară din verigile superioare ale soiurilor româneşti de sfeclă  asigurându-se  producerea seminţei certificate din aceste soiuri pentru însămânţarea an de an a întregii suprafeţe cultivate cu sfeclă din ţară. În anul 1968 s-a construit Staţia de condiţionat sămânţă de sfeclă de la Ghimbav- Braşov,  dotată cu utilaje suedeze iar în anul 1995 s-a pus în funcţiune o linie modernă de drajare a seminţei monogerme. Sămânţa drajată poate fi semănată la loc definitiv cu semănători de precizie eliminându-se astfel răritul sfeclei şi permiţând astfel mecanizarea totală a culturii sfeclei. Soiurile monogerme româneşti Bârsa Andra şi Florentina au sămânţă cu MMB mic şi germinaţie ridicată fiind pre-tabile pentru drajare sau încrustare.   În perioada 1968- 1992 întreg sistemul de producere  şi condiţionare a seminţei de sfeclă din toate verigile  era concentrat în cadrul institutului de sfeclă. Sămânţa Bază ( elită) din soiurile ro-mâneşti era preluată de Staţia de condiţionare a seminţei de la Ghimbav ( care aparţinea institutului) şi o distribuia gratuit producătorilor de sămânţă certifi-cată din ţară cu care  încheia contracte de multiplicare. Întreaga cantitate de sămânţă certificată produsă în ţară era preluată şi plătită cultivatorilor de Staţia Ghimbav , care o condiţiona şi o şlefuia sau draja şi o vindea fabricilor de zahăr care o distribuiau gratuit cultivatorilor de sfeclă . În prezent, cultivatorii plătesc integral sămânţa de sfeclă utilizată.       

În perioada 1967- 1991 institutul şi staţiunile de cercetare specializate în sfeclă de zahăr au produs întreaga cantitate de sămînţă necesară din verigile superioare ale soiurilor româneşti de sfeclă  asigurându-se  producerea seminţei certificate din aceste soiuri pentru însămânţarea an de an a întregii suprafeţe cultivate cu sfeclă din ţară.
       La obţinerea acestor rezultate a contribuit , în decursul timpului  , un colectiv de specialişti valoroşi ca dr. Gh. Olteanu,  dr.ing. Natalia Saru, ing. Desdemona Drăghici, dr. N. Arfire, dr. doc. Z. Stănescu, dr.ing. V.Codrescu, ing. Maria Bârsan, biolog Maria Kovats, dr. ing. I.Gherman, dr.ing. M. Georgescu, ing. Gh.Câinaru, dr. ing. A.Ban , dr. ing. D.Rada,dr. ing. A.F.Badiu,ing.M.Dimitriu, dr.ing.C.Henegar, ing.Rodica Henegar, dr.ing.Aurica Badiu, dr. ing.Camelia Sand, dr. ing. Simona Sigmond, ing. V.Horciu,
Sursa: http://www.fcszr.ro/

                                                                 *  *  *

 

Realizări în producerea de sămânţă la sfecla de zahăr

I. Ban

       Deşi cultivarea sfeclei de zahăr în ţara noastră a început în jurul  anului 1875, când au fost construite  primele fabrici de  zahăr, lucrările  de creare de soiuri şi de producere  a seminţei elită a început abia în anul 1948.
Pînă în anul 1934, fabricile  de zahăr au importat întreaga cantitate de sămânţă elită şi originală (industrială) de sfeclă de zahăr. În anul 1934 a luat fiinţă socie-tatea SISA care a organizat producerea seminţei originale  în ţara noastră, pe baza importului  de sămânţă elită.
      În perioada 1949-1953 au fost create primele  soiuri diploide plurigerme  româneşti, asigurându-se treptat şi necesarul de sămânţă elită şi originală pentru întreaga ţară. Pentru crearea acestor soiuri şi pentru producerea de sămânţă s-a folosit  metoda selecţiei în masă şi selecţia individuală. Aceste prime soiuri  româneşti au reprezentat un progres faţă de soiurile străine cultivate  până atunci, atât din punct de vedere al calităţii tehnologice cât  şi al randamentului de extracţie în fabricile de zahăr.
În perioada 1967-2002, activitatea producerii de sămânţă la sfecla de zahăr  a fost realizată şi coordonată  de către institutele de specialitate şi a cuprins trei etape distincte:
-producerea seminţei superelită de către institutele şi staţiunile de specialitate;
-producerea seminţei elită de către  staţiunile experimentale din cadrul ASAS;
-producerea seminţei  originale (industriale)  de către unităţile specializate pe loturi de hibridare.
În această perioadă au fost realizate următoarele obiective:
–    Zonarea producerii seminţei de sfeclă de zahăr în 19 judeţe ale ţării, cu condiţii climatice favorabile culturii semincerilor;
–    Elaborarea schemelor de producere  a seminţei şi a tehnologiei de cultură prin metoda indirectă pentru soiurile poliploide  plurigerme şi monogerme de sfeclă de zahăr;
–    Elaborarea tehnologiei  de cultură a semincerilor  prin metoda directă, pentru judeţele din sudul şi vestul ţării;
–    Elaborarea schemelor de producere  a seminţei şi a tehnologiei de cultură pentru hibrizii triploizi monogermi creaţi pe bază de androsterilitate;
–    Creşterea gradului de monogermie  corelat cu îmbunătăţirea indicilor de calitate a seminţei în vederea realizării semănatului de precizie;
–    Elaborarea tehnologiei de multiplicare in vitro  la sfecla de zahăr.
           Obiectivele realizate au fost concretizate prin asigurarea necesarului de sămânţă din verigile superioare şi sămânţa certificată  din soiurile româneşti pentru însămânţarea  întregii suprafeţe cultivate cu sfeclă de zahăr în ţara noastră.

Sursa: http://www.fcszr.ro/

                                              *  *  *

 

Realizări în protecţia sfeclei de zahăr

D.Rada

-Au fost aduse contribuţii importante  asupra epidemiologiei agenţilor patogeni şi a biologiei dăunătorilor;
-S-au stabilit fenofazele critice în care agenţii patogeni şi dăunătorii pot provoca pagube maxime;
-Au fost cuantificate pagubele  provocate;
-S-au stabilit pierderile de zahăr alb, ca urmare a impactului negativ asupra calităţii sfeclei, care în cazul unor agenţi  patogeni poate fi foarte mare (cercosporioză ,rizomania, alte viroze).
-în permanenţă au fost testate şi recomandate pentru protecţie cele mai eficiente insecto-fungicide şi tehnologia de aplicare a acestora;
-S-a evidenţiat efectul negativ al unor factori şi posibilitatea de utilizare a acestora în prevenirea şi limitarea pagubelor provocate  de unii agenţi patogeni şi dăunători;
-Au fost promovate  metodele integrate  de prevenire şi limitare  a pagubelor, relevându-se importanţa economică a acestora şi rolul lor în reducerea sau chiar evitarea unor tratamente  chimice  cu impact pozitiv asupra  protejării agrobiocenozelor în special şi  a mediului în general;
-Pe baza notărilor efectuate în câmp, s-a efectuat selecţia materialului  de ameliorare pentru rezistenţa la principalele boli foliare :viroze , cercosporioză şi făinare, în acest fel au fost obţinute  două sublinii cu rezistenţă la cercosporioză, care  au fost  utilizate ca donori  în câmpurile de hibridare;
-în urma lucrărilor  de selecţie recurentă în masă şi individuală, efectuate în câmpul infestat cu rizomania de la Tărlungeni, au fost obţinute surse de germoplasmă monogerme şi plurigerme , cu rezistenţă la această viroză;
Ca realizări deosebite cităm următoarele:
-generalizarea tratamentului cu insectofungicide  a seminţei comerciale, protejîndu-se  astfel cultura în cea mai critică fază: germinat-răsărit;
-depistarea unor dăunători la sfecla de zahăr-păduchele rădăcinilor (Penfigus fuscicornis Koch; în 1997);
-apariţia şi depistarea în ţara noastră (1981) a celei mai grave viroze la sfecla de zahăr- rizomania , produsă de virusul Beet Necrotic Yelow Vein Virus, al cărui vector este ciuperca Polymixa betae, (boala apăruse cu 20 de ani  în urmă, în Europa de vest);
-împreună cu Inspectoratul judeţean  de protecţia plantelor s-au depistat şi evidenţiat suprafeţele infestate  cu rizomania din judeţul Braşov;
-a fost proiectată , construită şi pusă în funcţiune (la institut)  o biostaţie  de creştere a viespei Trichograma spp., care parazitează ouăle unor lepidoptere noctuide, a căror larve  produc pagube  la sfecla de zahăr;
-s-a elaborat tehnologia de aplicare şi au fost efectuate tratamente cu acest entomoparazit, obţinîndu-se rezultate bune la sfecla de zahăr, varză, viţă de vie;
La aceste realizări şi-au adus contribuţia un colectiv larg de cercetători care au lucrat direct la programul culturii sfeclei de zahăr, dar şi cadre didactice  din învăţământul agricol superior, dintre care menţionăm: Prof. E. Rădulescu, Prof.C. Manolache, Prof. Fl. Manolache ,ing. Ana Codrescu, Prof. dr. V.Ciochia, dr. ing. M. Răşcănescu , dr.ing.Ileana Gabriş, ing. H.Boieriu, Prof. Cristina Raicu, dr. Lucreţia Dumitraş, dr. Maria Ionescu, dr. Văcaru Adriana.

Sursa: http://www.fcszr.ro/   

                                                     *  *  *

I. Informații generale

Confidențialitatea datelor dumneavoastră cu caracter personal reprezintă una dintre preocupările principale ale Zahar.ro, cu sediul în Targu Mures. Bulevardul 1 Decembrie nr. 52 / 1, jud. Mures, Romania, în calitate de operator de date.


Acest document are rolul de a vă informa cu privire la prelucrarea datelor dumneavoastră cu caracter personal, în contextul utilizării paginii de internet www.zahar.ro. („Site-ul”)


II. Categoriile de date cu caracter personal prelucrate

II.1. Dacă sunteți client al Site-ului, Zahar.ro va prelucra datele dumneavoastră cu caracter personal, cum ar fi nume şi prenume, telefon, adresa de e-mail, adresa de facturare, adresa de livrare, date referitoare la modul în care utilizați Site-ul, de exemplu comportamentul/preferinţele/obişnuințele dumneavoastră în cadrul Zahar.ro, precum și orice alte categorii de date pe care le furnizați în mod direct în contextul creării contului de utilizator, în contextul plasării unei comenzi prin intermediul site-ului sau în orice alt mod care rezultă din utilizarea Site-ului.


Dacă pentru a vă crea cont de utilizator pe Site, utilizați contul dumneavoastră de Facebook sau Google, Zahar.ro va prelucra următoarele date publice de profil afişate de aplicaţiile respective: nume utilizator, adresa de e-mail.


În cazul în care alegeți să vă creați cont de utilizator doar înainte de a finaliza comanda unui produs disponibil pe Site, se va solicita adresa dumneavoastră de e-mail în baza căreia va fi creat automat un cont. În cazul în care nu finalizați comanda, adresa de e-mail și celelalte date furnizate nu vor fi stocate de Zahar.ro, iar contul creat va fi șters automat.


II.2. Dacă sunteți vizitator al Site-ului, Zahar.ro va prelucra datele dumneavoastră cu caracter personal pe care le furnizați în mod direct în contextul utilizării Site-ului, cum ar fi datele pe care le furnizați în cadrul secțiunii de contact / întrebări / reclamații, în măsura în care ne contactați în acest fel.


III. Scopurile și temeiurile prelucrării

III.1. Dacă sunteți client al Site-ului, Zahar.ro prelucrează datele dumneavoastră cu caracter personal astfel:


pentru desfășurarea relației contractuale dintre dumneavoastră şi Zahar.ro, respectiv pentru preluarea, validarea, expedierea şi facturarea comenzii plasate pe Site, informarea dumneavoastră asupra stării comenzii, organizarea returului de produse comandate etc.

Temei: Prelucrarea datelor dumneavoastră în acest scop are la bază contractul încheiat între dumneavoastră și Zahar.ro, definit în cuprinsul Termenelor și Condițiilor https://zahar.ro/termeni-si-conditii/. Furnizarea datelor dumneavoastră cu caracter personal este necesară pentru executareaa acestui contract. Refuzul furnizării datelor poate avea drept consecință imposibilitatea derulării raporturilor contractuale dintre dumneavoastră și Zahar.ro.


pentru îndeplinirea obligațiilor legale care incumbă Zahar.ro în contextul serviciilor prestate prin intermediul Site-ului, inclusiv a obligațiilor în materie fiscală, precum și în materie de arhivare.

Temei: Prelucrarea datelor dumneavoastră pentru acest scop este necesară în baza unor obligații legale. Furnizarea datelor dumneavoastră în acest scop este necesară. Refuzul furnizării datelor poate avea drept consecință imposibilitatea Zahar.ro de a respecta obligațiile legale care îi revin și deci în imposibilitatea de a vă oferi serviciile prin intermediul Site-ului.


pentru activităţi de marketing, respectiv pentru transmiterea, prin intermediul mijloacelor de comunicare la distanţă (e-mail, sms) de comunicări comerciale privind produsele şi serviciile oferite de Zahar.ro, prin intermediul Site-ului.

Temei: Prelucrarea datelor dumneavoastră pentru acest scop are la bază consimțământul dumneavoastră, dacă alegeți să-l furnizați.


Vă puteți exprima consimțământul pentru prelucrarea datelor în acest scop prin bifarea căsuței corespunzătoare de la momentul creării contului, sau ulterior creării contului, la secțiunea Informațiile contului meu. Pentru dezabonarea de la primirea unor astfel de comunicări comerciale puteți folosi opţiunea de la finalul fiecărui e-mail/ sms conţinând comunicări comerciale. În plus, puteți să vă dezabonați prin accesarea secțiunii Informațiile contului meu.


Furnizarea datelor dumneavoastră în acest scop este voluntară. Refuzul furnizării consimțământului pentru prelucrarea datelor dumneavoastră în acest scop nu va avea urmări negative pentru dumneavoastră.


în scopul efectuării diverselor analize, raportări privind modul de funcționare a Site-ului, realizarea de profiluri de preferinţe de consum, în principal, în vederea îmbunătăţiri experienței oferite pe Site.

Temei: Prelucrarea datelor dumneavoastră pentru acest scop are la bază interesul legitim al Zahar.ro de a îmbunătății permanent experiența clienților pe Site. Furnizarea datelor dumneavoastră în acest scop este voluntară. Refuzul furnizării datelor pentru acest scop nu va avea urmări negative pentru dumneavoastră.


III.2. Dacă sunteți vizitator al Site-ului, Zahar.ro prelucrează datele dumneavoastră cu caracter personal astfel:


pentru activităţi de marketing, respectiv pentru transmiterea, prin intermediul mijloacelor de comunicare la distanţă (e-mail, sms), de comunicări comerciale privind produsele şi serviciile oferite de Zahar.ro, prin intermediul Site-ului.

Temei: Prelucrarea datelor dumneavoastră pentru acest scop are la bază consimțământul dumneavoastră, dacă alegeți să-l furnizați.


Vă puteți exprima consimțământul pentru prelucrarea datelor în acest scop prin completarea și bifarea căsuței corespunzătoare din formularul pentru abonarea la newsletter disponibil pe Site. Pentru dezabonarea de la primirea unor astfel de comunicări comerciale puteți folosi opţiunea de la finalul fiecărui e-mail/ sms conţinând comunicări comerciale.


Furnizarea datelor dumneavoastră în acest scop este voluntară. Refuzul furnizării consimțământului pentru prelucrarea datelor dumneavoastră în acest scop nu va avea urmări negative pentru dumneavoastră.


pentru rezolvarea plângerilor, reclamaţiilor şi pentru a monitoriza traficul și a îmbunătăţii experiența dumneavoastră oferită pe Site.

Temei: Prelucrarea datelor dumneavoastră pentru acest scop are la bază interesul legitim al Zahar.ro de a asigura funcționarea corectă a Site-ului, precum și pentru a îmbunătății permanent experiența vizitatorilor Site-ului, inclusiv prin soluționarea diferitelor comentarii, întrebări sau reclamații.


Furnizarea datelor dumneavoastră în acest scop este voluntară. Refuzul furnizării datelor pentru acest scop nu va avea urmări negative pentru dumneavoastră.


IV. Durata pentru care vă prelucrăm datele

Ca principiu, Zahar.ro va prelucra datele dumneavoastră cu caracter personal atât cât este necesar pentru realizarea scopurilor de prelucrare menționate mai sus.


În cazul în care sunteți client, vom prelucra datele dumneavoastră pe întreaga durată a raporturilor contractuale și ulterior conform obligaţiilor legale care revin în sarcina Zahar.ro (de ex., în cazul documentelor justificative financiar-contabile pentru care termenul de păstrare prevăzut de lege este de 10 ani de la data încheierii exerciţiului financiar în cursul căruia au fost întocmite).


În situaţia în care sunteți client și vă exercitați opțiunea de ştergere a contului de utilizator, prin apăsarea butonul Ștergere cont din secțiunea Informațiile contului meu, Zahar.ro va interpreta această acțiune ca opțiunea dumneavoastră de a vă dezabona de la primirea de comunicări comerciale prin care vă ținem la curent despre produsele și serviciile oferite prin intermediul site-ului. În acest sens, dacă alegeți să vă ștergeți contul de utilizator, nu vă vom mai trimite e-mailuri și/sau sms-uri de acest gen. Totuși, dorim să vă informăm că ștergerea contului nu va avea ca efect automat ștergerea datelor dumneavoastră cu caracter personal. În cazul în care doriți să nu vă mai fie prelucrate datele cu caracter personal sau dacă doriți ștergerea datelor, vă puteți exercita drepturile detaliate la punctul VII de mai jos.. În cazul în care solicitați ştergerea contului, însă pe acel cont există cel puţin o comandă activă, cererea de ştergere a contului va putea fi înregistrată numai după livrarea produselor şi finalizarea ultimei comenzi active.


Dacă vă retrageți consimțământul pentru prelucrarea datelor în scop de marketing, Zahar.ro va înceta prelucrarea datelor dumneavoastră cu caracter personal în acest scop, fără însă a afecta prelucrările desfășurate de Zahar.ro pe baza consimțământului exprimat de către dumneavoastră înainte de retragerea acestuia.


V. Dezvăluirea datelor cu caracter personal

Pentru îndeplinirea scopurilor de prelucrare, Zahar.ro poate dezvălui datele dumneavoastră către parteneri, către terțe persoane sau entități care sprijină Zahar.ro în desfășurarea activității prin intermediul Site-ului (de exemplu firme de curierat, furnizori de servicii IT), ori către autoritățile publice centrale/locale, în următoarele cazuri exemplificativ enumerate:


pentru administrarea Site-ului;

în situațiile în care această comunicare ar fi necesară pentru atribuirea de premii sau alte facilități persoanelor vizate, obținute ca urmare a participării lor la diverse campanii promoționale organizate de către Zahar.ro prin intermediul Site-ului;

pentru menținerea, personalizarea și îmbunătățirea Site-ului și a serviciilor derulate prin intermediul lui;

pentru efectuarea analizei datelor, testarea și cercetarea, monitorizarea tendințelor de utilizare și activitate, dezvoltarea caracteristicilor de siguranță și autentificarea utilizatorilor;

pentru transmiterea de comunicări comerciale de marketing, în condițiile și limitele prevăzute de lege;

atunci când dezvăluirea datelor cu caracter personal este prevăzută de lege etc.

VI. Transferul datelor cu caracter personal

Datele cu caracter personal furnizate către Zahar.ro pot fi transferate în afara României, dar doar către state din Uniunea Europeană.


VII. Drepturile de care beneficiați

În condițiile prevăzute de legislația în materia prelucrării datelor cu caracter personal, în calitate de persoane vizate, beneficiați de următoarele drepturi:


dreptul la informare, respectiv dreptul de a primi detalii privind activitățile de prelucrare efectuate de către Zahar.ro, conform celor descrise în prezentul document;

dreptul de acces la date, respectiv dreptul de a obține confirmarea din partea Zahar.ro cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal, precum și detalii privind activitățile de prelucrare precum modalitatea în care sunt prelucrate datele, scopul în care se face prelucrarea, destinatarii sau categoriile de destinatari ai datelor, etc;

dreptul la rectificare, respectiv dreptul de a obține corectarea, fără întârzieri justificate, de către Zahar.ro a datelor cu caracter personal inexacte/ nejustificate, precum și completarea datelor incomplete; Rectificarea/ completarea va fi comunicată fiecărui destinatar la care au fost transmise datele, cu excepția cazului în care acest lucru se dovedește imposibil sau presupune eforturi disproporționate.

dreptul la ștergerea datelor, fără întârzieri nejustificate, („dreptul de a fi uitat”), în cazul in care se aplică unul dintre următoarele motive:

acestea nu mai sunt necesare pentru îndeplinirea scopurilor pentru care au fost colectate sau prelucrate;

în cazul în care este retras consimțământul și nu există niciun alt temei juridic pentru prelucrare;

în cazul în care persoana vizată se opune prelucrării și nu există motive legitime care să prevaleze;

în cazul în care datele cu caracter personal au fost prelucrate ilegal;

în cazul în care datele cu caracter personal trebuie șterse pentru respectarea unei obligații legale;

datele cu caracter personal au fost colectate în legătură cu oferirea de servicii ale societății informaționale conform dreptului Uniunii sau al dreptului intern sub incidenta căruia se află operatorul.

Este posibil ca, în urma solicitării de ștergere a datelor, Zahar.ro să anonimizeze aceste date (lipsindu-le astfel de caracterul personal) și să continue în aceste condiții prelucrarea pentru scopuri statistice;

dreptul la restricționarea prelucrării în măsura în care :

persoana contestă exactitatea datelor, pe o perioadă care ne permite verificarea corectitudinii datelor;

prelucrarea este ilegală, iar persoana vizată se opune ștergerii datelor cu caracter personal, solicitând în schimb restricționarea utilizării lor;

operatorul nu mai are nevoie de datele cu caracter personal în scopul prelucrării, dar persoana vizată i le solicită pentru constatarea, exercitarea sau apărarea unui drept în instanță; sau

persoana vizată s-a opus prelucrării (altele decât cele de marketing direct), pentru intervalul de timp în care se verifică dacă drepturile legitime ale operatorului prevalează asupra celor ale persoanei vizate.

dreptul la portabilitatea datelor, respectiv (i) dreptul de a primi datele cu caracter personal într-o modalitate structurată, folosită în mod obișnuit și într-un format ușor de citit, precum și (ii) dreptul ca aceste date să fie transmise de către Zahar.ro către alt operator de date, în măsura în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege;

dreptul la opoziție – în ceea ce privește activitățile de prelucrare se poate exercita prin transmiterea unei solicitări conform celor indicate mai jos;

în orice moment, din motive legate de situația particulară în care se află persoana vizată, ca datele care o vizează să fie prelucrate în temeiul interesului legitim al Zahar.ro sau în temeiul interesului public, cu excepția cazurilor în care Zahar.ro poate demonstra că are motive legitime și imperioase care justifică prelucarea și care prevalează asupra intereselor, drepturilor și libertăților persoanelor vizate sau că scopul este constatarea, exercitarea sau apararea unui drept în instanță;

în orice moment, în mod gratuit și fără nicio justificare, că datele care o vizează să fie prelucrate în scop de marketing direct.

dreptul de a nu fi supus unei decizii individuale automate, respectiv dreptul de a nu fi subiectul unei decizii luate numai pe baza unor activități de prelucrare automate, inclusiv crearea de profiluri, care produce efecte juridice care privesc persoana vizată sau o afectează în mod similar într-o măsură semnificativă;

dreptul de a vă adresa Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal sau instanțelor competente, în măsura în care considerați necesar.

Pentru orice întrebări suplimentare cu privire la modul în care datele cu caracter personal sunt prelucrate și pentru a vă exercita drepturile menționate mai sus, vă rugăm să vă adresați la adresa de email: contact@zahar.ro.