CULTURA SALVATOARE ÎN 2020 LA TCE 3 BRAZI! ING. VASILE IACOB A DECIS SĂ DUBLEZE SUPRAFEȚELE ȘI NU REGRETĂ NICIO SECUNDĂ! Ramona Dascălu - 21 iunie 2020  https://agrointel.ro/146843/sfecla-de-zahar-cultura-profitabil-tce-3-brazi-inginerul-vasile-iacob/

 

”Anul acesta avem 520 de hectare cu această cultură, practic am dublat suprafața de sfeclă de zahăr pe care o cultivăm la TCE 3 Brazi. Considerăm noi că este o cultură rentabilă dacă obții la 70-80 de tone la hectar. Este primul an în care am introdus în cultură sfecla Conviso, de la Bayer. Zic eu că este mult mai rentabil să semeni sfeclă de zahăr Conviso pentru că la o singură erbicidare scapi de buruieni pe când la sfecla clasică trebuia să faci 6-7 erbicidări, ceea ce însemna stres mare și pentru plante, dar și pentru inginerul agronom, care se ocupă de sfeclă. Făcând un calcul, se apropie valoarea seminței cu erbicid de valoarea sfeclei clasice. Noi am mai avut la Bayer Arena, anul trecut, pentru testare sfeclă Conviso și pe lotul acela de un hectar am recoltat 65 de tone, o producție foarte bună în condițiile de anul trecut, care au fost defavorabile sfeclei de zahăr”, a declrat inginerul Iacob pentru publicația noastră.

Investiția la hectar urcă la 7.000-8.000 de lei

Cheltuielile pentru înființarea unui hectar de sfeclă de zahăr sunt mari comparativ cu alte culturi: ”Într-adevăr, dacă iei sfeclă Conviso, sămânța cu erbicid este mai scumpă, de aceea îți propui să faci de la 70-80 de tone în sus pentru că la o producție de 30-40 de tone ai siguranța unei rentabilități mulțumitoare de la această cultură. Mulți colegi fermieri se feresc să cultive sfeclă pentru că la aceast plantă cheltuielile pe hectar sunt destul de mari. Ca să vă dau un exemplu, cu aproximație, ca să faci o producție de 70-80 de tone trebuie să investești în jur de 7.000-8.000 de lei pe hectar”, ne-a spus ing. Vasile Iacob.

În ciuda secetei din primăvară, cultura de sfeclă de la TCE 3 Brazi arată bine

Cultura de sfeclă de zahăr de la TCE 3 Brazi, semănată în luna aprilie, arată foarte bine în această perioadă: ”Sfecla de zahăr am semănat-o în jurul datei de 10 aprilie, se pot folosi aceleași erbicide ca și la cea normală, dar noi am făcut o singură erbicidare, după semănat, iar din cauza secetei efectul a fost foarte mic. În perioada de vegetație, am dat un litru de Conviso. Atât am făcut, iar rezultatele sunt foarte bune, cultura arată foarte bine. Am avut luna asta foarte multe ploi, au acoperit terenul, și de acum luptăm cu bolile foliare, cu dăunătorii, am avut foarte multe atacuri de afide”.

Prețul pentru sfecla de zahăr 26 de euro pe tonă, cu contract semnat anul trecut 

Inginerul Vasile Iacob ne-a declarat că și anul acesta, la fel ca și în anii trecuți, producția de sfeclă de la TCE 3 Brazi va merge la fabrica de zahăr Agrana, din Roman, județul Neamț.

”Sfecla de zăhăr o recoltăm de obicei în luna lui octombrie, cam de pe 10 octombrie până la 1 noiembrie. Pentru sfeclă am semnat contractul încă din luna decembrie cu fabrica de zahăr Agrana din Roman. Agrana ne-a dat cu titlu gratuit sămânța de sfeclă de zahăr, ca să o plătim în toamnă, la recoltare. Anul acesta vom da cu 26 de euro tona de sfeclă de zahăr, din decembrie am stabilit prețul. Sfecla de zahăr se plătește și în funcție de conținutul de zahăr. 26 de euro pe tonă se dă la un conținut de zahăr de 16,5% – cu cât crește conținutul de zahăr, cu atât crește și prețul. An de an, vindem la Agrana, nu ai unde în altă parte să mergi să faci contract, cel puțin pe zona noastră”, ne-a mai spus Vasile Iacob.

Cultivată chiar și pe suprafețe mici, sfecla aduce venituri frumoase

Ing. Vasile Iacob îndeamnă și fermierii mici să se orienteze spre cultura de sfeclă de zahăr, care le-ar putea aduce câștiguri frumoase în ferme: ”De obicei, Agrana are cam 13.000-14.000 de hectare. În afară de zona Moldovei, anul trecut, fabrica din Neamț a avut contracte și cu Brăila, cu zona Ardealului, deci fermierii s-ar putea orienta spre sfecla de zahăr, poate nu ca noi, pe suprafețe atât de mari, dar 50-60 de hectare la o singură fermă ar fi o cultură care le-ar aduce venituri frumoase”.

 

La ora actuală, inginerul de la TCE 3 Brazi consideră sfecla de zahăr ca fiind una dintre cele mai rentabile culturi din România: ”Dacă faci 70-80 de tone la hectar, plus subvenția, care anul trecut a fost în jur de 1.000 de euro la hectar, sfecla de zahăr este una dintre cele mai rentabile culturi cultivate la ora aceasta în România, alături de porumb, unde dacă faci o producție de peste 10 tone, devine o cultură foarte rentabilă”, susține ing. Vasile Iacob.

Mașina de recoltat sfeclă, o investiție majoră în fermă

Pentru fermele care alocă culturii de sfeclă de la 400 de hectare în sus, o mașină de recoltat este ideală, chiar dacă costul acesteia este unul foarte ridicat.

”Noi am investit și într-o mașină de recoltat sfeclă de zahăr, este foarte important acest lucru pentru că și recoltatul, pentru cei care nu au mașină de recoltat, se duce la 1.200-1.300 de lei pe hectar. Ca să-ți cumperi însă o mașină proprie, ca să fie rentabilă, trebuie să ai cel puțin 400 de hectare de sfeclă, să cultivi tu sau să faci o colaborare cu vecinii. O mașină de scos sfecla costă în jur de 400.000 de euro. Noi avem mașina de doi ani de zile, însă sunt și foarte mulți fermieri care s-au asociat și și-au cumpărat această mașină. Anul acesta, având 500 de hectare o să o folosim numai noi, dar anii trecuți am mai închiriat-o și la vecini”, a declarat Vasile Iacob pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO. 

Cultura de sfeclă de zahăr, proba de foc pentru orice inginer agronom

Tehnologia de cultură  sfeclei de zahăr nu este una simplă, recunoaște inginerul Iacob care, prin experiența pe care a acumulat-o, ne vorbește astăzi în cunoștință de cauză despre provocările acestei plante. ”Combaterea buruienilor reprezenta o problemă, înainte dacă voiai să vezi dacă un inginer agronom este într-adevăr un om bun, îl duceai în fermă și îl întrebai unde are cultura de sfeclă de zahar. Dacă te duceai și vedeai o cultură curată de buruieni, însemna că și inginerul era tehnic, era bun. Acesta era un criteriu de apreciere a inginerilor agronomi”, ne-a dezvăluit Vasile Iacob.

Acum însă situația s-a mai schimbat, mai ales odată cu apariția erbicidului Conviso, de la Bayer: ”Dacă bagi erbicidul Conviso și ai un teren bun, dat cu îngrășământ, noi dăm 600 de kilograme de îngrășăminte complexe cu 400 de kilograme de nitrocalcar, deci în jur de 1000 de kilograme, poți face și 70-80 de tone de sfleclă la hectar”.

Sfecla nu dă rezultate bune pe soluri acide

Un rol important în obținerea unei producții bune la sfeclă îl joacă și pământul: ”Trebuie să fie neutru, să nu fie acid pentru că pe soluri acide, sfecla nu dă rezultate foarte bune. Noi, de obicei, înainte de semănat facem reacția solului și dacă solul este acid, în funcție de cât de acid este, dăm în jur de 10 tone de amendamente în fiecare an pe suprafață, amendamente pe care le luăm de la fabrică de zahăr unde dăm producția, cu titlu gratuit, câteodată”.

Lunile de vară sunt decisive pentru cultura de sfeclă, iar cele de toamnă influențează conținutul de zahăr din sfeclă: ”Are o sensibilitate și sfecla la secetă, mai ales că, creșterea și îngroșarea la tulpini are loc în a doua parte a perioadei de vegetație, începând cu luna iulie, august, septembrie, și lunile acestea sunt foarte importante. Crește foarte mult și conținutul de zahăr începând din septembrie-octombrie, când ziua este cald, iar noaptea sunt temperaturi mai scăzute”.

Cultura de sfeclă, în pericol din cauza unui fenomen nemaiîntâlnit

Inginerul Vasile Iacob ne-a povestit că în primăvară a fost nevoit să reînsămânțeze 60 de hectare de sfeclă, care abia răsărise, din cauza unei furtuni de nisip care pur și simplu a retezat plantele: ”Anul acesta, în primăvară, aici, la noi în zonă ne-am confruntat cu un fenomen pe care eu, în 40 de ani de agricultură, nu l-am întâlnit. Am semănat pe o suprafață de 100 de hectare sfecla, ne-a răsărit și din cauza faptului că a fost secetă s-a stârnit o furtună de praf care, practic, ne-a retezat toate plantele de la suprafață. Pe vreo 60 de hectare, a trebuit să reînsămânțăm sfecla din cauza aceasta. Suprafața aceea de 100 de hectare a fost mai expusă la vânt puternic. De la secetă, particulele de praf s-au desprins și s-a format acea furtună și la viteza pe care a avut-o vântul a retezat plantele care răsăriseră, care sunt mai plăpânde”.

Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.

 

                                        *  *  *