Tranziția energetică în industria alimentară: permiteți utilizarea biomasei durabile pentru uz propriu!     03.03.2022 .

I. Context

Între anii 1990 și 2019, emisiile de gaze cu efect de seră (GES) din țările UE-27 au fost reduse cu 26 %. Această reducere a fost realizată parțial prin economiile de CO-2 (- 21 %) în agricultură, care reprezintă aproximativ 11 % din totalul emisiilor de GES.

Aceste eforturi prezintă o imagine încurajatoare, dar nu sunt suficiente pentru a îndeplini obiectivele climatice pentru 2030. Prin urmare, Comisia Europeană a publicat ambițiosul său pachet „Fit for 55” la 17 iulie 2021.

Scopul acestui pachet este de a atinge obiectivul UE în materie de climă și de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990.

Propunerile cheie pentru reducerea emisiilor includ reformarea Directivei privind energia din surse regenerabile (RED III) și Directiva privind impozitarea energiei (ETD).

II. Problema

Cu toate acestea, propunerile Comisiei ridică obstacole disproporționat de mari pentru industria alimentară, în special în zonele rurale, și limitează utilizarea biomasei reziduale/deșeurilor pentru energie în locurile de producție alimentară. Datorită locației rurale și accesului limitat asociat la rețelele de înaltă tensiune și la hidrogen, electrificarea completă sau conversia la hidrogen în viitor nu este o modalitate eficientă din punct de vedere al costurilor și nici viabilă de a defosiliza aceste afaceri.

Cu toate acestea, utilizarea biomasei, în special a biomasei sustenabile autoproduse (din materiale reziduale și reziduale) ar contribui la decarbonarea rapidă a industriei alimentare fără a copleși rețelele electrice existente sau a necesita infrastructură nouă (de exemplu, conectarea la rețeaua de hidrogen).

Ca parte a pachetului Fit for 55, Comisia propune extinderea criteriilor de durabilitate existente pentru biocombustibili la utilizarea în fermă a biomasei reziduale/deșeurilor, astfel că această biomasă reziduală/deșeurilorsă intre sub incidența cerințelor de durabilitate ale Directivei privind energia regenerabilă (RED).

Chiar și apele uzate de la instalațiile de producție și biogazul produs din acestea pentru uz propriu trebuie să facă obiectul unor cerințe extinse de durabilitate.

În plus, prin modificarea Directivei UE privind impozitarea energiei (ETD), combustibilii din biomasă vor fi impozitați mai puțin decât combustibilii fosili. Dar acest lucru nu reflectă economiile de CO2 și nici nu recunoaște potențialul de economisire al utilizării în fermă a biomasei reziduale/deșeurilor.

Preocupările cu privire la potențiala denaturare a pieței din cauza utilizării materialelor reziduale sau reziduale din procesarea mărfurilor agricole (de exemplu, pulpa de sfeclă de zahăr) pentru energie sunt nefondate, deoarece cantitatea de biomasă reziduală/deșeu disponibilă este legată de cantitatea de hrană produsă. Astfel, nu există (1)nicio schimbare nedorită a utilizării terenului și (2)nici vreun conflict între „alimente și combustibil”.  

Datorită scăderii producției și consumului de carne, în UE , cererea de hrană pentru animale va continua să scadă, astfel încât mai multe subproduse care sunt comercializate în prezent ca hrană pentru animale (de exemplu, pulpă de sfeclă de zahăr) vor fi disponibile pentru utilizare energetică. Cerințele de durabilitate vor face mai dificilă sau chiar imposibilă utilizarea biomasei autoproduse, deoarece efortul administrativ va fi sporit disproporționat. Ca exemplu, instrumentele scumpe de monitorizare care trebuie instalate la nivelul fermei.

O utilizare energetică a acestei biomase reziduale/deșeuri pentru utilizarea energetică internă ar permite, prin urmare, o înlocuire directă a surselor de energie fosilă. Autoutilizarea nebirocratică a biomasei ar întări astfel competitivitatea industriei alimentare europene, altfel greu de defosilizat, consumatoare de energie și, în același timp, ar reduce riscul de relocare a carbonului, care, pe lângă impactul negativ asupra mediului, ar putea pune, de asemenea, în pericol siguranța alimentară și autosuficiența în cadrul Uniunii Europene.

  III Solutia

Pachetul Fit-for-55 ar trebui să promoveze utilizarea integrată a biomasei autogenerate prin reciclarea propriilor materiale reziduale și deșeurilor. Această utilizare, în combinație cu conversia parțială la energie electrică regenerabilă, reprezintă o cale promițătoare către defosilizare și autosuficiență pentru aceste instalații.

Pachetul Fit for 55, în special RED și ETD, ar trebui să sprijine cel mai bine o astfel de utilizare. Prin urmare, legiuitorii ar trebui să ia următorii pași:

1. utilizarea energetică a biomasei reziduale sau reziduale (inclusiv a apelor uzate) pentru autoconsum în sectorul alimentar trebuie încurajată prin scutirea acesteia de la cerințele de durabilitate ale RED [RED, articolul 29 alineatul (1), paragraful 3] și prin adăugarea unei noi anexe . Anexa IX C, la RED, pentru combustibilii din biomasa pentru utilizare in instalatii stationare non-transport care contin reziduuri si deseuri din industria noastra;

și

2. prin excluderea autoutilizarii energetice a reziduurilor și a deșeurilor de biomasă din domeniul de aplicare al ETD [ETD, articolul 3].

 

……………………………………………………..

Vezi si

Sustainable and optimal use of biomass for energy in the EU beyond 2020
Annexes of the Final Report ,

https://ec.europa.eu/energy/sites/ener/files/documents/biosustain_annexes_final.pdf

EU Biomass Use in a Net-Zero Economy A course correction for EU biomass,

https://www.climate-kic.org/wp-content/uploads/2021/06/MATERIAL-ECONOMICS-EU-BIOMASS-USE-IN-A-NET-ZERO-ECONOMY-ONLINE-VERSION.pdf