FEDERATIA CULTIVATORILOR DE SFECLA DE ZAHAR DIN ROMANIA
From Farm To Fork!
PATRONATUL ZAHARULUI
DIN ROMANIA
ÎNDULCITORII ARTIFICIALI, SUB LUPA CERCETĂTORILOR
Îndulcitorii artificiali, sub lupa cercetătorilor. Un nou studiu ridică semne de întrebare despre efectele asupra creierului , RO.aliment , May 11, 2026
Îndulcitorii artificiali, folosiți de decenii pentru a reduce conținutul de zahăr din alimente și băuturi, intră din nou în centrul unei dezbateri intense în comunitatea științifică. Un studiu recent realizat de cercetători de la Universitatea din São Paulo sugerează că un consum mai ridicat al unor îndulcitori populari ar putea fi asociat cu un declin cognitiv mai rapid.
Deși cercetarea nu demonstrează direct că aceste substanțe provoacă deteriorarea funcțiilor cerebrale, rezultatele ridică noi semne de întrebare privind efectele pe termen lung ale unor ingrediente omniprezente în industria alimentară modernă.
În același timp, descoperirile vin într-un moment în care tot mai multe studii analizează impactul îndulcitorilor asupra sănătății, iar autoritățile de reglementare și producătorii sunt nevoiți să gestioneze o dezbatere care devine tot mai complexă.
Îndulcitorii sunt prezenți în mii de produse alimentare
În prezent, îndulcitorii artificiali și cei cu conținut caloric redus sunt utilizați în mii de produse alimentare și băuturi. De la băuturi carbogazoase și produse lactate, până la cereale pentru micul dejun, ciocolată, înghețată sau produse de patiserie, aceste ingrediente au devenit aproape indispensabile pentru industria alimentară.
Producătorii le folosesc pentru mai multe scopuri. În primul rând, ajută la reducerea cantității de zahăr din produse, lucru esențial într-un context global în care autoritățile încearcă să limiteze consumul excesiv de zahăr. În același timp, îndulcitorii contribuie la menținerea gustului dulce, echilibrarea acidității, îmbunătățirea texturii și chiar la prelungirea duratei de valabilitate a produselor.
Aceste avantaje tehnologice au făcut ca îndulcitorii să fie considerați, pentru mult timp, o soluție aproape ideală pentru reformularea produselor alimentare.
Cu toate acestea, cercetările din ultimii ani au început să analizeze mai atent posibilele efecte asupra sănătății.
Studiul care a reaprins dezbaterea
Cercetarea realizată la Universitatea din São Paulo a analizat impactul a șapte îndulcitori utilizați frecvent în industria alimentară: aspartam, zaharină, acesulfam-K, eritritol, xilitol, sorbitol și tagatoză.
Cercetătorii au urmărit timp de opt ani evoluția a 12.772 de adulți din Brazilia, analizând obiceiurile alimentare și performanțele cognitive ale participanților.
La începutul studiului, participanții au completat chestionare detaliate despre dieta lor din anul precedent. Pe baza acestor informații, cercetătorii i-au împărțit în grupuri în funcție de cantitatea de îndulcitori consumată zilnic.
Grupul cu consum redus avea o medie de aproximativ 20 de miligrame pe zi, în timp ce grupul cu consum ridicat ajungea la aproximativ 191 de miligrame pe zi.
Pe parcursul cercetării, participanții au fost supuși mai multor teste cognitive menite să evalueze memoria, viteza de procesare a informației și capacitatea de exprimare verbală.
Rezultatele au indicat o asociere cu declinul cognitiv
După ajustarea rezultatelor în funcție de factori precum vârsta, sexul, hipertensiunea sau bolile cardiovasculare, cercetătorii au observat o diferență semnificativă între grupuri.
Persoanele cu cel mai mare consum de îndulcitori au prezentat un declin al funcției cognitive cu aproximativ 62% mai rapid decât cele care consumau cantități minime.
Potrivit cercetătorilor, diferența observată ar fi echivalentă cu aproximativ 1,6 ani suplimentari de îmbătrânire cognitivă.
Și participanții din grupul cu consum moderat au prezentat o scădere mai rapidă a performanței cognitive, estimată la aproximativ 35%, echivalentul a circa 1,3 ani de îmbătrânire cerebrală.
Autoarea principală a studiului, cercetătoarea Claudia Kimie Suemoto, a subliniat că rezultatele indică o asociere statistică, nu o relație directă de cauzalitate.
„Îndulcitorii cu puține sau fără calorii sunt adesea considerați o alternativă sănătoasă la zahăr. Totuși, constatările noastre sugerează că anumite îndulcitoare ar putea avea efecte negative asupra sănătății creierului pe termen lung”, a explicat aceasta.
Persoanele sub 60 de ani au fost mai afectate
Un aspect considerat surprinzător de cercetători a fost distribuția rezultatelor în funcție de vârstă.
Analiza datelor a arătat că asocierea dintre consumul ridicat de îndulcitori și declinul cognitiv a fost mai evidentă la persoanele cu vârste sub 60 de ani.
În acest grup, participanții care consumau cantități mari de îndulcitori au prezentat scăderi mai accentuate ale fluenței verbale și ale performanței cognitive generale.
În schimb, în cazul participanților cu vârsta peste 60 de ani, cercetătorii nu au identificat o asociere statistică semnificativă.
Impact mai mare la persoanele cu diabet
Studiul a evidențiat și o altă categorie vulnerabilă: persoanele cu diabet.
Potrivit datelor analizate, relația dintre consumul de îndulcitori și declinul cognitiv a fost mai puternică în rândul participanților diagnosticați cu această afecțiune.
Explicația ar putea fi legată de faptul că persoanele cu diabet utilizează frecvent îndulcitori artificiali pentru a înlocui zahărul în dietă.
Acest lucru ar putea duce la un consum mai mare al acestor ingrediente, ceea ce crește probabilitatea de a observa eventuale efecte asupra sănătății.
Ce îndulcitori au fost asociați cu cele mai mari riscuri
Analiza individuală a substanțelor studiate a arătat că mai mulți îndulcitori au fost asociați cu o scădere mai rapidă a funcției cognitive generale, în special a memoriei.
Printre aceștia se numără aspartam, zaharină, acesulfam-K, eritritol, sorbitol și xilitol.
Singura substanță care nu a fost asociată cu declinul cognitiv în acest studiu a fost tagatoză.
Cercetătorii subliniază însă că rezultatele trebuie interpretate cu prudență, deoarece analiza nu a inclus toate tipurile de îndulcitori existente pe piață.
Limitările cercetării
Autorii studiului au menționat mai multe limitări importante ale cercetării.
În primul rând, informațiile privind alimentația participanților au fost auto-raportate, ceea ce poate introduce erori sau imprecizii.
În al doilea rând, cercetarea a analizat doar o parte dintre îndulcitorii utilizați în industria alimentară, iar rezultatele nu pot fi extrapolate automat la toate substanțele din această categorie.
În plus, studiul a identificat o asociere statistică, nu o relație directă de cauzalitate între consumul de îndulcitori și declinul cognitiv.
Presiuni tot mai mari asupra industriei alimentare
Pentru producătorii de alimente și băuturi, aceste descoperiri adaugă un nou nivel de complexitate unei dezbateri deja intense.
Autoritățile de reglementare din multe regiuni ale lumii continuă să considere îndulcitorii aprobați drept siguri atunci când sunt consumați în limitele stabilite. Totuși, nivelurile considerate acceptabile pot varia de la o jurisdicție la alta.
În același timp, unele ingrediente considerate anterior necontroversate au devenit subiectul unor noi evaluări științifice.
Această situație creează o dilemă pentru producători. Pe de o parte, îndulcitorii rămân esențiali pentru reducerea conținutului de zahăr și pentru respectarea reglementărilor nutriționale.
Pe de altă parte, creșterea scepticismului în rândul consumatorilor și apariția unor noi studii ar putea afecta încrederea publicului în produsele care conțin astfel de ingrediente.
n paralel, concepte precum „etichetă curată” sau „ingrediente naturale” devin tot mai importante în deciziile de cumpărare, ceea ce ar putea influența strategiile de dezvoltare ale multor branduri alimentare.
..................................