Gandacul ghebos si viermii sarma revin in forta

Publicat de Redactia Sanatatea Plantelor pe sept. 01, 2021

An de an, graul de toamna se cultiva pe suprafete mari. Nu exista ferma in a carei structura de productie sa lipseasca aceasta planta de cultura. Odata cu generalizarea tratamentului semintelor, problemele cauzate de daunatorii de sol, cum ar fi larvele gandacului ghebos (Zabrus tenebrioides) sau viermii sarma (Agriotes spp.) au devenit mai mult o amintire pentru fermieri. A existat chiar o credinta populara ca aceste specii de insecte daunatoare pur si simplu au disparut din peisaj. Nimic mai fals. Ele erau prezente an de an in campurile noastre, dar nivelul populatiilor era unul foarte scazut, ca urmare a efectuarii tratamentului semintelor, asadar fara sa puna probleme serioase cultivatorilor de grau.

  Larva de gabdac ghebos (Zabrus tenebrioides) si plante atacate

Si totusi, „socoteala de acasa nu s-a potrivit cu cea din targ”, vorba zicalei. O fi fost el generalizat, tratamentul semintelor cu un insecticid sau un insectofungicid, dar in ultimele doua decenii nu prea s-a mai efectuat! In multe cazuri, fermierii s-au confruntat cu toamne secetoase, ceea ce reprezinta conditii nefavorabile pentru daunatorii de sol mai sus amintiti (care prefera o umiditate mai ridicata a solului), prin urmare au mai vrut sa taie din cheltuielile de productie, inlocuind tratamentul semintelor cu un insectofungicid cu un simplu fungicid, in cele mai multe cazuri, pe baza de tebuconazol. Probabil si eu, daca as fi fermier, as fi tentat sa procedez la fel, avand in vedere incertitudinea pretului de valorificare al graului de toamna. Nu intotdeauna cultivatorii de grau obtin un profit frumusel, desi anul acesta situatia pare sa fie mai favorabila fermierilor. Sigur, cine face tehnologie intensiva, ca la carte, poate sa scoata un profit frumos si de pe urma cultivarii graului de toamna, mai ales daca stie cand sa vanda, dar insectele nu urmeaza legile economice ale oamenilor, ci legile Naturii. Legi care spun clar ca daca exista conditii favorabile, populatiile insectelor daunatoare pot sa prospere de la un an la altul, cu consecinte negative pentru fermieri.

Acum, sortimentul culturilor dintr-o ferma este foarte redus, practic cam fiecare ferma vegetala are in portofoliu patru culturi, si anume: grau, rapita, porumb si floarea soarelui. Unii mai cultiva orz (sau orzoaica pentru bere), lucerna sau soia, iar altii mai cultiva mazare, dar nu toti procedeaza la fel. Prin urmare, un sortiment redus al culturilor de camp inseamna rotatii scurte sau monocultura.

Care culturi au cea mai mare pondere a monoculturii in tara noastra? Graul de toamna si porumbul. Cercetari efectuate la ICCPT Fundulea (actualul INCDA Fundulea), de catre Paulian, Barbulescu si Popov au scos in evidenta faptul ca monocultura de grau favorizeaza dezvoltarea populatiilor gandacului ghebos (Zabrus tenebrioides). Bunaoara, unul dintre fermierii cunoscuti declara in presa agricola, in urma cu cativa ani, ca rotatia culturilor are justificare din punct de vedere tehnic, dar niciuna din punct de vedere economic. Eu m-am intrebat daca nu cumva fermierul in cauza, fara voia lui, a devenit purtatorul de cuvant al insectelor fitofage, inclusiv ai daunatorilor de sol care ataca graul in perioada toameni?!

  Larva de Agriotes spp.

Al treilea aspect. In urma faramitarii excesive a terenurilor, dupa anul 1991, multi fermieri mici s-au trezit in imposibilitatea de a aplica o tehnologie de cultura ca la carte, facand o agricultura ca in urma cu 100 de ani. Prin urmare, neefectuarea, in toate cazurile, a tratamentului semintelor cu un insecticid sau insectofungicid, mai ales in cazul graului cultivat dupa grau, a avut drept rezultat cresterea populatiilor daunatorilor de sol. Aceasta crestere nu a fost abrupta, ci lenta, pas cu pas, la inceput fiind invizibila pentru fermieri. Doar atunci cand s-au trezit cu vetre de atac si cu multe plante lipsa, fermierii au realizat ca ceva nu este in regula. Numai ca era mult prea tarziu.

Cercetarorii in domeniul Protectiei Plantelor au atras intoteauna atentia referitor la acest subiect si asupra necesitatii efectuarii tratamentului semintelor cu un insecticid sau insectofungicid, dar pentru multi fermieri era mai important sa reduca nivelul cheltuielilor la hectar.

Si uite asa, in ultimii ani, ne-am trezit cu o revenire in forta a atacului larvelor gandacului ghebos sau al viermilor sarma (in zonele de favorabilitate, dar si in sud-est). In ultimul deceniu, nu toate toamnele au fost secetoase. Unele, cum a fost cea din anul 2017, au fost foarte ploioase, in luna octombrie cantitatile de precipitatii au fost aproape de trei ori mai ridicate fata de media multianuala. Adica conditii favorabile pentru larvele care se gasesc in sol.

Cresterea nivelului populatiilor daunatorilor de sol s-a petrecut cand inca erau multe optiuni pentru tratamentul semintelor. Odata cu interzicerea substantelor active imidacloprid, clotianidin sau tiametoxan, atat pentru tratamentul semintelor, cat si pentru tratamentele in vegetatie, la toate culturile de camp, optiunile chimice pentru tratamentul semintelor in vederea protejarii tinerelor plantute de grau de toamna fata de atacul daunatorilor de sol, au devenit foarte limitate. Si asta pe fondul cresterii populatiilor acestor specii de insecte daunatoare.

Cum deosebim atacul larvelor gandacului ghebos (Zabrus tenebrioides) de cel al viemilor sarma (Agriotes spp.)? Larvele gandacului ghebos trag frunzele tinerelor plantute in galerii, unde are loc procesul propriu-zis de hranire, prin extragerea sucului celular (triturare). Din planta atacata raman intregi doar nervurile, asemanatoare cu niste ghemotoace de calti, rasucite. Practic, acesta este simptomul principal de recunoastere al atacului. Ulterior, vetrele de atac se pot extinde in parcelele netratate neramanand plante (sau supravietuiesc numai cateva). Viermii sarma, fie ataca boabele in curs de germinare, rozand embrionul (caz in care avem goluri in cultura), fie ataca plantele dupa ce au rasarit, pe care le rod in zona coletului. Atacul in sine este „invizibil”, ceea ce vedem noi in camp este efectul lui. Cultura atacata poate prezinta goluri mari, in cazul in care atacul s-a produs la samanta. Daca atacul a survenit mai tarziu, plantele au frunzele ingalbenite, apoi se usuca incepand de la varf. De retinut faptul ca larvele gandacului ghebos nu ataca radacinile plantelor de grau. Ca sa fim siguri ca este atacul larvelor gandacului ghebos, acolo unde observam vetre de atac, trebuie sa mergem la marginea vetrei si sa vedem daca exista plante atacate (sub forma de „calti”). Apoi, cu o sapaliga, putem face sondaje, sa constatam prezenta sau absenta galeriilor tubulare, sapate de larve (de obicei in jurul plantelor). Daca solul are umiditatea corespunzatoare mai mult ca sigur se gasesc si larvele gandacului ghebos, aflate in diferite stadii de dezvoltare. La fel procedam pentru identificarea atacului viermilor sarma.

Sola cu grau netratat, atacat de larvele gandacului ghebos (Zabrus tenebrioides)

Nu este de dorit sa ajungem in faza in care avem atac. Asta inseamna plante lipsa, ceea ce se traduce prin posibile pierderi de recolta (chiar daca graul are o capacitate buna de infratire). In cazul in care graul s-a semanat dupa grau, lucru destul de intalnit in zilele noastre si nu s-a efectuat tratamentul semintelor, toamna, cand plantele au 2-3 frunze, se fac 2 controale, la un interval de 5-7 zile intre ele. La fiecare control se fac 15 sondaje, de cate 2 metri liniari/sondaj, pe randul de plante. Se determina numarul de plante atacate de larvele gandacului ghebos si daca mai mult de 5% din numarul total de plante analizate sunt atacate (se atinge PED) se impune efectuarea unui tratament in vegetatie. In practica, tratamentul foliar, efectuat toamna, pentru combaterea atacului larvelor gandacului ghebos, este destul de rar intalnit. Numai ca odata cu limitarea optiunilor efectuarii tratamentului semintelor s-ar putea sa creasca suprafetele la care sa fie necesara efectuarea unui tratament foliar.

Care ar fi principala metoda de prevenire a atacului acestor daunatori? Simplu, evitarea monoculturii si o rotatie corespunzatoare, in urma careia graul sa revina pe acelasi loc cel putin dupa trei ani. Nu in toate cazurile acest lucru este realizabil.

Tratamentul semintelor si o rotatie ca la carte sunt doua masuri aflate la indemana noastra, pentru a realiza o buna protectie a plantelor de grau aflate la inceput de drum, impotriva atacului larvelor gandacului ghebos (Zabrus tenebrioides) si al viermilor sarma (Agriotes spp.), mai ales in conditiile in care populatiile acestor specii de insecte au crescut in ultimii ani, fapt pe care l-au constatat si fermierii !

Dr. ing. Georgescu Emil , INCDA Fundulea

………………..

 

Articolul origina la : https://www.sanatateaplantelor.ro/gandacul-ghebos-si-viermii-sarma-revin-in-forta/