Covid a pus la pământ şi preţul zahărului

 

Vasile Pop-Silaghi , 30 iulie 2020 - 10:37 ; https://www.revista-ferma.ro/articole/preturi-si-piete/covid-a-pus-la-pamant-si-pretul-zaharului

Căderea preţului mondial al zahărului are consecinţe dramatice pentru cultivatorii de sfeclă şi producătorii de zahăr, care sperau să îşi revină după un an 2019 dificil.

Criza sanitară legată de Covid-19, după ce a provocat căderea pieţei petrolului, a depreciat semnificativ şi preţul zahărului la nivel mondial. Experţii opinează că acest fenomen este dureros pentru cultivatorii de sfeclă şi producătorii de zahăr, care şi aşa trecuseră cu greu peste un an 2019 marcat de preţuri în scădere şi închideri de fabrici. Astfel, de la debutul acestei pandemii, zăharul şi-a pierdut o treime din valoare pe piaţa mondială, de la 15 la 10 cenţi/livra, constata Timothe Masson, economist în cea mai mare Asociaţie de fermieri de sfeclă din Franţa - CGB, citat de Capital.

Pericolul vine din Brazilia

Brazilia, principalul producător de trestie de zahăr din lume (pentru zahăr şi etanol), cu un aport în producţia mondială de zahăr de aproape 20% şi cu o contribuţie la exportul mondial de peste 25 milioane de tone, în urma scăderii preţului petrolului, a găsit de cuviinţă că este mai rentabil să producă zahăr în loc de etanol. Astfel a diminuat cu circa 6% procesarea biocombustibilului, estimând să producă din noua recoltă de trestie "doar" 32 miliarde de litri(!), ceea ce va aduce pe piaţa zahărului o cantitate semnificativă de îndulcitor ieftin, inclusiv în Europa.

Preţul etanolului anhidru din trestie, în condiţii FOB Santos - Brazilia, a ajuns la 0,402 dolari/litru în 9 iunie a.c., cu o creştere de 37% faţă de 13 mai a.c., când s-a înregistrat cel mai mic preţ.

  Europenii cer măsuri de protecţie

"Am cerut să fie analizată o clauză de salvgardare în Europa, pentru a evita cantităţile mari care ar putea veni din Brazilia...", a spus Alain Commissaire, directorul general al Cristal Union, unul dintre principalii producători de zahăr din Franţa şi din Europa, citat de Mediafax.

Deprecierea monedei braziliene (real) faţă de dolarul american a încurajat exporturile în valută, astfel că în primele 5 luni ale anului, zahărul brazilian tranzacţionat la export a crescut cu mai bine de 70% faţă de perioada similară a anului trecut.

"Vom răsturna din nou piaţa de zahăr"

Vestea bună pentru europeni este că în prima decadă a lunii iunie a.c., odată cu primele măsuri de relaxare pandemică în Brazilia, economia se restartează, consumul de combustibil creşte, real-ul îşi revine, iar producţia de etanol ar putea să fie mai rentabilă decât cea de zahăr. Numai că evoluţia infecţiilor din iunie, cu cele mai multe decese înregistrate în lume, ar putea face ca în Brazilia acest progres să-şi schimbe sensul şi implicit să se reactiveze influenţa negativă asupra pieţei zahărului mondial.

Acelaşi scenariu: combustibili ieftini, reducerea producţiei de etanol (Brazilia e în plin sezon de recoltare la trestie), excedent de zahăr, preţ mic la zahăr şi la sfeclă etc.

"Vom răsturna din nou piaţa de zahăr. Fabricile noastre fixează preţurile pentru doi-trei ani", a declarat Ricardo Junqueira, directorul executiv al fabricii de zahăr şi etanol Diana Energia din Brazilia, companie ce produce de două ori mai mult zahăr decât toate cele trei fabrici din România.

Mai puţin dependenţi de piaţa mondială

În pofida acestui scenariu, Alain Commissaire pare optimist. "Am anunţat încă din luna decembrie, în întâlnirile noastre interne şi cu fermierii, că ne-am schimbat modelul de business pentru a deveni mai europeni, mai flexibili şi mai puţin dependenţi de piaţa mondială", a spus directorul general Cristal Union.

De aceeaşi părere este şi staff-ul celui mai mare producător de zahăr din lume, grupul german SudZucker. Un alt motiv de optimism pentru SudZucker este faptul că recolta europeană de sfeclă se anunţă mai slabă din cauze climatice şi patologice, ceea ce va duce automat la diminuarea ofertei şi va perpetua situaţia de deficit de zahăr după măsurile de restructurare întreprinse anul trecut de anumiţi jucători din piaţă.

PROFIT SAU JOACĂ DE SUBVENŢII?

Evoluţia relativ bună a pieţei europene şi mondiale a zahărului, după crah-ul de anul trecut, a obligat fabricile, prin contractele condiţionale semnate cu fermierii, să plătească sfecla anului 2019 în funcţie de preţul mediu al zahărului. Astfel, în medie pe România, zahărul costa la poarta fabricii 430 euro/tonă, rezultând un preţ mediu pe sfecla plătită de circa 24-25 e/t. La o producţie medie de 38 t/ha în 2019, rezultă un venit mediu de aproape 4500 lei/ha, producţie mult sub pragul de profitabilitate. Noroc cu subvenţia de circa 1000 euro/ha (SAPS, sprijin cuplat s.a.), care a diminuat pierderea fermierilor cu producţii mai mici de 45 t/ha. Discutăm de o cultură rentabilă în România la peste 45-50 t/ha net. Sub acest prag, este doar o joacă de subvenţii!

Seceta a redus densitatea culturilor de sfeclă. Ploile înregistrate în iunie pot să potenţeze producţia, dar presiunea bolilor şi a buruienilor ar putea să compromită mari suprafeţe. Aşa că, soarta fermierului român depinde de stabilitatea pieţei zahărului în lume şi în UE.

o analiză realizată de

VASILE POP-SILAGHI