FEDERATIA CULTIVATORILOR DE SFECLA DE ZAHAR DIN ROMANIA
From Farm To Fork!
PATRONATUL ZAHARULUI
DIN ROMANIA
ASAS SUSȚINE CĂ ÎN ROMÂNIA REZIDUURILE DE NEONICOTINOIDE PREZENTE ÎN FLORI ȘI MIERE SUNT ”NESEMNIFICATIVE”
Raport EFSA: neonicotinoidele, depistate frecvent în miere; Academia de Studii Agricole și Silvice susține că în România reziduurile prezente în flori și miere sunt ”nesemnificative”,
, 2021-04-20
173 probe de miere și produse ale stupului au conținut urme de thiacloprid, din care o probă a avut reziduuri peste nivelul maxim admis. Totodată, 49 probe au conținut urme de acetamipri d, arată raportul EFSA privind reziduurile de pesticide în alimente pentru anul 2019. Raportul publicat pe siteul EFSA nu precizează în ce țară au fost prelevate probele analizate.
Thiaclopridul era încă acceptat în 2019, dar în 2020 a fost interzis. Utilizarea acetamipridului este permisă, dar legislația europeană impune niveluri maxime de reziduuri.
În cadrul programului european de monitorizare, au mai fost depistate 37 de probe cu reziduuri de amitraz ( 4 peste MLR ), 27 probe dimoxystrobin, 27 probe azoxystrobin, 17 probe glyphosat ( 2 p peste MLR ), 1 probă clorpirifos, 1 probă bromide ion, 2 probe fosetyl, 10 probe cumafos, 10 probe flonicamid.
Amitrazul, clorfluazuronul și cumafosul sunt interzise în UE. EFSA solicită statelor membre să investigheze modul în care aceste substanțe au ajuns să fie utilizate.
În total, au fost analizate 1301 probe de miere și alte produse ale stupului. 1024 ( 78,7 % ) de probe au fost libere de reziduuri de pesticide. 265 ( 20,4 % ) de probe au conținut reziduuri, dar sub nivelul maxim admis. 12 probe au conținut urme de pesticide peste nivelul maxim admis. Cele mai frecvente reziduuri din miere și alte produse ale stupului sunt din categoria neonicotinoidelor ( thiacloprid și acetamiprid ) și medicamentelor de uz veterinar ( exmp., amitraz, cumafos ).
Au fost depistate urmele a mai multor reziduuri de pesticide în aceeași probă.
EFSA recomandă să fie continuată monitorizarea reziduurilor de pesticide în miere în cadrul programelor naționale.
Guvernul a autorizat utilizarea semințelor tratate cu neonicotinoide numai pentru porumb și sfecla de zahăr. În UE sunt interzise imidacloprid, clotianidin, tiametoxam, din categoria insecticidelor.
Președintele ASAS, Valeriu Tabără, a susținut constant că nu există remanență a neonicotinoidelor în florile de rapiță și floarea-soarelui, principalele plante melifere din agricultura românească. Tabără a invocat public în acest sens existența unor rezultate primite de la laboratoare din Germania, Franța și Bulgaria. Recent, președintele ASAS a afirmat că a trimis rezultatele studiilor academice românești reprezentanților României la Bruxelles, dar aceștia nu le-ar fi înaintat responsabililor europeni. Cu ocazia videoconferinței organizate în 10 martie 2021, pentru a face publice rezultatele unui studiu întins pe trei ani ( 2018, 2019, 2020 ) Tabără a declarat, preluat de Agerpres:
”În fiecare din aceşti ani şi în care am obţinut rezultatele, analizele au fost făcute în străinătate pentru a nu fi discuţii legate de influenţa acestor rezultate de analiză. Este păcat că la nivelul României nu există niciun laborator care să facă astfel de analize şi care să certifice rezultate legate de reziduuri de poluare. Am discutat ieri (marţi – n. r.) cu ministrul Agriculturii despre necesitatea dotării laboratoarelor de analize şi autorizarea lor în sensul în care şi rezultatele noastre de cercetare să fie comparate şi acceptate la fel ca în toate celelalte ţări care dispun de aceste laboratoare.”
Șefa de proiect, cercetătoarea Carmen Mincea a declarat la rândul ei:
“Procentul de probe cu conţinutul cel mai mare în reziduuri l-am avut în probele de sol şi, dacă ne gândim, este normal, pentru că sămânţa este pusă în sol, acolo se distribuie şi rămâne în funcţie de condiţiile meteo cea mai mare cantitate de reziduuri. Este foarte edificator faptul că procentul de flori, de albine, de polen şi de miere de probe cu reziduuri este foarte scăzut. ( … ) Prin proiectele acestea dorim să protejăm mediul şi niciunul dintre noi nu este inconştient să omoare albinele, pentru că ştim foarte bine că nu am mai exista nici noi în 4 ani, dar este normal ca un insecticid să îmi afecteze albina, pentru că este o insectă. Dacă noi aplicăm aceste insecticide, atât cele la sămânţă sau în vegetaţie, conform indicaţiilor, dacă ne luăm măsurile pentru protejarea albinelor, dacă fermierii ţin legătura cu apicultorii aşa cum ar fi normal şi îşi închid albinele câteva ore în timpul tratamentului, dacă folosim maşini la semănat prevăzute cu deflectoare, care opresc împrăştierea unei cantităţi mari în mediu, sunt convinsă că mediul în întregul lui va fi protejat, nu doar albinele”.
Potrivit cercetării, în anul 2018 au fost recoltate 105 probe, în 2019 – 126, iar în 2020 – 160, probele fiind luate din sol, din plantele de cultură, polenul recoltat de albine, din miere şi albine moarte, iar din analiza statistică reiese “variabilitatea foarte redusă între probele anuale, majoritatea probelor situându-se, din punct de vedere al reziduurilor, sub limita de cuantificare”.
La realizarea studiilor a participat un consorţiu format din cinci parteneri: SCDA Secuieni, SCDA Piteşti, INCDA Fundulea, ICD Apicultura SA şi ICDPP Bucureşti (coordonator), sub coordonarea preşedintelui ASAS.
lantulalimentar,
Mierea la control! Reziduurile de anti-bacteriale, cele mai frecvente; ce medicamente au fost depistate în mierea din România
By lantulalimentar 2021-03-27 4 Mins Read
Fiecare stat membru al Uniunii Europene monitorizează în cadrul unui plan anual reziduurile de medicamente și alte substanțe chimice prezente în organismul animalelor vii și în produsele acestora. Sunt prelevate probe și analizate în laboratoare acreditate, iar rezultatele sunt comunicate Autorității Europene pentru Siguranța Alimentelor ( EFSA ), care întocmește și publică un raport anual. Recent a fost făcut public raportul aferent anului 2019, unde sunt prezente și date despre probele de miere prelevate și analizate de fiecare stat membru. Mierea este unul dintre produsele supuse monitorizării.
La nivel european au fost prelevate 3926 de probe de miere, dintr-o cantitate totală de 230.194 t. În România au fost prelevate și analizate 139 de probe, dintr-o cantitate totală de 10.536 t, ceea ce înseamnă un procent de 1,1%. Alte state au prelevat un procent mai mare: Polonia 3,1%, Slovenia 2,2%, Irlanda 6,12%, Belgia 10,3%.
Notă: Cantitatea totală din care au fost prelevate probele nu reprezintă producția totală anuală a statului respectiv, ci producția de miere monitorizată în cadrul planului anual al statului membru.
Din totalul de 3926 de probe analizate la nivel european în cadrul planurilor anuale, 73 de probe ( 1,86% ) au fost neconforme, adică au conținut reziduuri de medicamente peste nivelul maxim admis. Aceste probe neconforme au fost raportate de 14 state membre, printre care și România. Rezultatele au fost publicate în raport în Anexa A.
În afara planurilor anuale, autoritățile statelor membre au efectuat prelevări de probe pe baza unor suspiciuni de încălcare a regulilor de administrare a medicamentelor veterinare sau în cadrul unor acțiuni cu caracter național, ale căror rezultate sunt cuprinse în raportul pentru 2019, dar într-o aneză separată, Anexa B.
În Anexa A, România este menționată de două ori: 1. din 38 de probe analizate pentru reziduurile de Oxitetraciclină, o probă ( 2,63% ) a fost găsită neconformă și 2. din 38 de probe pentru Tetraciclină, o probă ( 2,63% ) a fost găsită neconformă.
În Anexa B, România este menționată cu o singură probă neconformă dintr-o singură probă analizată, fiind descoperite reziduuri de Streptomicină.
Cum stau lucruriel în alte state europene?
În Anexa A: Spania, cea mai mare putere apicolă a U.E. nu este menționată cu nicio probă neconformă!
Mierea din Polonia conține reziduuri de Metronizadol ) 2 probe neconfome din 34 analizate, procent 5,88% ), Sulfacetamidă ( 5 probe neconforme din 257 analizate, procent 2,94% ), Sulfamethazin ( 10 probe meconforme din 261 analizate, procent 3,83% ), Sulfathiazol ( 10 probe neconforme din 261 analizate, procent 3,83% ) și Cadmium ( o probă din 33, 3,03% ).
În mierea din Grecia au fost găsite urme peste nivelul maxim admis de Oxytetraciclină ( 2 probe din 68, p. 2,94% ), de Cadmium ( 3 din 37, p. 8,11 % ) și Plumb ( o probă din 37, p. 2,7% ).
În mierea din Germania, au fost depistate, peste nivelul maxim admis, reziduuri de Cupru ( 14 probe din 30 analizate, p. 46,67% ) și de Thiacloprid ( o probă neconformă din 130 analizate, p. 0,77% ).
Toate probele de miere din Danemarca analizate pentru reziduurile de Cupru au fost depistate neconforme: 14 din 14, p. 100%!
Au mai fost descoperite reziduuri peste nivelul maxim admis și în probe de miere prelevate în Italia, Franța, Cipru, Austria, Slovacia, Croația, Belgia, Marea Britanie ( în prezent, nu mai face parte din UE ) și Norvegia ( deși nu este țară membră UE, Norvegia participă la programele de monitorizare ale EFSA ).
Ungaria, o altă mare putere apicolă a Uniunii Europene, nu figurează în raport cu probe neconforme.
În Anexa B, România este menționată cu o singură probă neconformă dintr-o singură probă analizată, fiind descoperite peste nivelul maxim admis reziduuri de Streptomicină.
Polonia figurează cu patru probe neconforme ( reziduuri de Cloramfenicol, Oxitertraciclină, Sulfamidin și Sulfatiazol ), iar Grecia cu trei probe neconforme ( reziduuri de Oxitetraciclină, Sulfadiazin și Plumb ).
Notă: În raport au fost menționate numai probele cu reziduuri peste nivelul maxim admis, fără să fie precizat și numărul de probe cu reziduuri sub nivelul maxim admis și cel al probelor libere de reziduuri de medicamente și alte substanțe administrate albinelor sau pe care acestea le asimilează accidental și se regăsesc apoi în miere.
Concluzie:
Cu un procent de numai 1,86% probe neconforme ( 73 din 3926 analizate ) Uniunea Europeană dovedește că respectă criteriile de calitate a mierii. România, o mare putere apicolă a U.E., este menționată de mai multe ori decât Spania, cea mai mare putere apicolă europeană. Ungaria, locul 3 la producție, se numără printre statele care nu sunt menționate, fapt care dovedește o mai mare grijă de a respecta regulile a apicultorilor maghiari. Marea problemă a apicultorilor europeni o reprezintă însă importurile de miere din țări asiatice, la prețuri sub costul lor de producție, fapt care le afectează interesele economice. Importurile de miere ieftină sunt defavorabile și consumatorilor europeni, fiindcă deseori analizele de laborator au dovedit că mierea ieftină din Asia este și contrafăcută.