sfecla de zahar

CONTROLUL CERCOSPORIOZEI LA SFECLA DE ZAHĂR

Cercosporioza (Cercospora beticola) se manifestă la nivel foliar prin prezența a numeroase pete circulare, de culoare maro și margini purpurii. În timp, aceste pete se unesc, iar frunzele se usucă. Odată cu evoluția bolii, scade capacitatea de fotosinteză a frunzelor, vigoarea plantelor și capacitatea acestora de acumulare a substanțelor utile. Apariția bolii este favorizată, ca și în cazul altor ciuperci dăunătoare, de umiditatea atmosferică și temperaturi ridicate (18-28°C). Sporii sunt răspândiți de vânt sau cu ajutorul sistemelor de irigație, pătrunzând în suprafața foliară prin stomatele frunzei.

BORUL : ESENȚIAL PENTRU SFECLA DE ZAHĂR

Acest element îndeplinește mai multe roluri la sfecla de zahăr, dintre care amintim: formarea peretelui celular, metabolismul carbohidraților și translocarea zaharurilor. Deficiențele de bor se manifestă mai puternic în perioadele de secetă, deoarece borul este transportat prin xilem (de la rădăcini către organe și stomate, iar în perioadele secetoase, intensitatea acestui proces scade).

FERMIERII AU CULTIVAT CEA MAI MICĂ SUPRAFAȚĂ DIN ULTIMII 13 ANI

În anul de marketing 2022/2023 România va produce sfeclă de zahăr pe o suprafață redusă cu 14% față de anul anterior, de numai 18.000 de hectare. Producția va fi astfel mai mică în ciuda randamentelor bune care se așteaptă. Trendul se datorează profitabilității reduse a fermierilor care ar avea mai mult de câștigat din ale culturi, precum porumbul, dar și a faptului că România a rămas cu o singură unitate de procesare a sfeclei de zahăr, după ce compania franceză Tereos a anunțat că închide fabrica de la Luduș.

TRANZIȚIA ENERGETICĂ ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ

O utilizare energetică a biomasei reziduale/deșeuri pentru utilizarea energetică internă permite o înlocuire directă a surselor de energie fosilă. Autoutilizarea nebirocratică a biomasei ar întări astfel competitivitatea industriei alimentare europene, altfel greu de defosilizat, consumatoare de energie și, în același timp, ar reduce riscul de relocare a carbonului, care, pe lângă impactul negativ asupra mediului, ar putea pune, de asemenea, în pericol siguranța alimentară și autosuficiența în cadrul Uniunii Europene.

CUM ALEGEM ERBICIDUL LA SFECLA DE ZAHĂR

Sfecla de zahăr este una dintre cele mai sensibile culturi, care se pretează pe soluri de foarte bună calitate, însă va genera un spor de producție numai în cazul în care se ține cont de combaterea buruienilor până în faza de 6 frunze adevărate. Semănatul se face la o adâncime foarte mică în stratul superficial (2-3 cm), iar pornirea în vegetație depinde de accesul la umiditatea și nutrienții din sol, resurse pentru care concurează și buruienile. Rezultatul acestei competiții este un nivel redus al producției de rădăcini formate și, implicit, al asimilării de zaharuri.

FĂRĂ BURUIENI ÎN SFECLA DE ZAHĂR

Cultura de sfeclă de zahăr poate fi puternic afectată de prezența buruienilor, mai ales în primele faze de vegetație și în condiții de temperaturi scăzute. Și cum noul sezon de însămânțare se apropie cu pași repezi, în această perioadă luăm în calcul toate etapele tehnologice pentru o evoluție favorabilă a culturii. 

Alegerea erbicidului este importantă, mai ales că printre “inamicii” culturii de sfeclă se numără și buruienile, care pot produce un număr mare de semințe, printr-o înmulțire necontrolată și rapidă. 

PREȚURILE ZAHĂRULUI DIN 2022-2023

Analiștii nu se așteptă  ca invazia Rusiei în Ucraina să aibă un impact direct asupra prețurilor globale la zahăr. Ar putea exista un efect indirect dacă cererea de etanol crește, ca urmare a prețurilor ridicate la țiței cauzate de război, au spus aceștia. Acest lucru ar putea afecta oferta și prețurile zahărului în Brazilia, precum și etanolul pe bază de porumb din Statele Unite. Deși în prezent este mai profitabil să exporti zahăr decât să produci etanol în Brazilia, acest lucru s-ar putea schimba rapid pe măsură ce prețurile petrolului continuă să crească.