PRINCIPALELE PROBLEME IDENTIFICATE ÎN SECTORUL SFECLA DE ZAHAR/ZAHAR

FEDERAȚIA CULTIVATORILOR DE SFECLA DE ZAHĂR DIN ROMÂNIA,  09/12/2019, ing.dr. Ioan Gherman

 

PROBLEMĂ    MENTINEREA  SPRIJINULUI CUPLAT LA SFECLA DE ZAHAR SI ÎN PERIOADA 2021-2027

Cultura sfeclai de zahar si sectorul Zahar sunt o prioritate strategica pentru Romania . Ca urmare a lipsei de precipitatii inregistrate in unii ani,  media multianuală a productilor de sfecla /ha este inferioara tarilor din Vestul Europei. Acest lucru, coraborat cu diminuarea in ultimii ani a pretului zaharului, a facut ca procesatorii de sfecla sa nu mai poata , sustine un pret al sfeclei acceptabil  pentru fermieri . Pentru ca aceasta industrie sa nu dispara , Romania a decis acordarea de sprijin cuplat pentru cultura sfeclei de zahăr pentru a sustine in continuare acest sector vital, pentru a compensa in parte diminuarea pretului de achizitie al sfeclei .

Precizăm că în prezent 10 țări membre a UE acordă sprijin cuplat la sfecla de zahăr.

   

SOLUȚII: MENTINEREA, PENTRU ANII 2020 , 2021 A UNUI SPRIJIN CUPLAT LA CULTURA SFECLEI DE ZAHAR SIMILAR CU EXERCITIUL ANILOR ANTERIORI, ASTFEL INCAT  FERMIERII SA NU FIE PUSI IN SITUATIA DE A ABANDONA CULTURA.

 

 

PROBLEMĂ: COSTURI LOGISTICE MARI PENTRU TRANSPORTUL PRODUSELOR AGRICOLE (sfecla de zahar). EXPUNERE DE MOTIVE:

• pentru a fi rentabila, o fabrica de zahar trebuie sa produca minimum 130 de zile,  intr-o campanie de procesare a  sfeclei  de zahar,
• la o capacitate actuala de taiere de 11,300 tone/zi, industria de procesare ar trebui sa prelucreze anual circa 1,5 milioane tone de sfecla pentru a atinge pragul de rentabilitate minim (in 2018 si 2019, aceste cantitati au fost in jurul a 0.8-0.9 milioane tone);
• pentru marirea cantitatii de sfecla care sa alimenteze unitatile de productie, suprafata cultivata ar trebui marita si cautate loturi de cultura in zone mai indepartate de fabrica – fapt inhibat de costurile mari de transport a sfeclei catre fabrica (costuri amplificate si de starea precara a infrastructurii rutiere si ferate locale);
• in UE, majoritatea cantitatilor de sfecla se aduc la fabrica pe calea ferata, in mod eficient si la costuri subventionate (vezi Ungaria) – lucru aproape imposibil in Romania datorita serviciilor defectoase ale transportului pe calea ferata si disparitia punctelor de colectare/incarcare din statiile CFR;
• exista zone din Romania cu suprafete mari care pot asigura cantitati substantiale de sfecla dar costurile de transport sunt prea mari pentru a face fi o activitate viabila, zone cu rezultate bune in aceasta cultura nu pot fi utilizate datorita distantelor mari care nu pot fi acoperite la costuri decente; din sudul Moldovei (Galati, Braila, Tulcea, Ialomita, etc), nordul/estul Transilvaniei (Arad, Satu Mare, Bihor, Harghita, etc), sud (Dambovita, Prahova).

 

SOLUȚII: SUBVENTIONAREA TRANSPORTULUI SFECLEI DE ZAHAR DIN CAMP LA FABRICILE DE PRELUCRARE  A SFECLEI DE ZAHAR

• o scutire la acciza la motorina (precum la cea utilizata in lucrarile agricole) pentru transportul sfeclei,
• administrarea si cuantumul subventiei se poate face prin intermediul fabricilor care tin o evidenta stricta si detaliata privind numarul de camioane utilizate, numarul de kilometri, originea si destinatia transporturilor,

Scutirea poate fi valabila numai pentru contractele incheiate cu fabrici recunoscute si numai pentru sfecla destinata procesarii si transformarii in zahar (poate fi usor verificata si administrata prin APIA, care oricum verifica stocurile, productia si vanzarile de zahar).

                                                                                                                                              *  *  *